Salarii „grase” și mașini de serviciu la Garda Forestieră, cea mai nouă instituție de control a statului

1
1961
Sediul Gărzii Forestiere București
Sediul Gărzii Forestiere București

Înființată ca structură încă de anul trecut, de-abia luna trecută Senatul a adoptat legea care permite ca Garda Forestieră să funcționeze. Cei peste 600 de angajați ai instituției sunt invidiați deja de colegii din sistemul public. Veniturile lunare ale funcționarilor care trebuie să apere pădurile.

Cel mai mic salariu lunar al unui angajat al Gărzii Naționale Forestiere, instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului, este de 2.317 lei, iar cel mai mare ajunge la 10.188 lei. Cei 617 angajați au unele dintre cele mai bune condiții de muncă din România. Pe lângă salariile mari, cu care se mai pot lăuda doar angajații de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), “pădurarii” de la Garda Forestieră beneficiază și de autoturisme de serviciu care pot fi parcate și în fața locuințelor proprii. Asta pentru a putea interveni în cazuri urgente de defrișări ilegale. La nivel teritorial există nou Gărzi forestiere, structuri regionale, în București, Brașov, Cluj-Napoca, Focșani, Oradea, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea, Suceava și Timișoara. Angajații acestei instituții vor supraveghea valorificarea cât mai bună a masei lemnoase și de oprire a tăierilor ilegale.

Condiții privilegiate

Condițiile bune de muncă au atras invidia colegilor de la Garda Națională de Mediu, angajații instituției cerând în ultimele două săptâmâni echivalarea veniturilor cu cele de la Garda Forestieră. “Cele două structuri se află în subordinea Ministerului Mediului. La noi, salariile sunt de 2.000 de lei, dincolo se pleacă de la 4.000 de lei. Nu mai spun de alte avantaje”, susține un angajat al Gărzii de Mediu care afirmă că a solicitat conducerii să ceară la guvern condiții egale cu cele de la Garda Forestieră.

Mai exact, salariile nete de la Garda Națională de Mediu sunt: comisar general, funcția cea mai înaltă în instituție, 7365 de lei;  director de cabinet – 4.185 de lei, șef serviciu – 4.337 de lei, comisar-șef 4.085 de lei, comusar III (debutant) – 1.914 lei; consilier – 2.960 de lei și șofer – 2041 de lei.

În schimb, la Garda Forestieră, veniturile lunare sunt chiar mai mari: inspector-șef (funcția care asigură conducerea instituției) – 10.188 de lei; director – 10.188 de lei, șef serviciu – 8.728 de lei; șef de serviciu – 7.799; consilier debutat – 2.477 de lei; consilier superior – 5.639 de lei și muncitor – 2.530 de lei. În plus, aceştia vor primi un spor de risc şi o cotă parte din amenzile aplicate şi din suma obţinută prin valorificarea lemnului tăiat ilegal şi confiscate.

Grila de salarii de la Garda Forestieră
Grila de salarii de la Garda Forestieră

Conform datelor statistice, 9 milioane de metri cubi de masă lemnoasă sunt tăiate ilegal în fiecare an. Scopuil activității Gărzii de Mediu va fi să limiteze aceste cifre statistice și să apere pădurile din România.

Despre Garda Forestieră

Gărzile Forestiere vor acoperi toate cele 43 de județe, plus municipiul București, și vor fi organizate în nouă sedii deschise în: Brașov, București, Cluj-Napoca, Focșani, Oradea, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Suceava și Timișoara.

Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94 din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Brașov (90 posturi; 82 personal silvic) și Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier). Pe de altă parte, Gărzile forestiere din Oradea, Ploiești și București vor avea mai puțini angajați.

„Garda Forestieră Națională – o structură în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – va coordona activitatea celor nouă gărzi forestiere teritoriale. În plus, toți angajații Gărzilor vor fi supuși evaluării anuale de integritate și vor beneficia de formare profesională continuă. Astfel, aceste structuri-cheie pentru combaterea tăierilor ilegale vor dispune de personal integru și bine pregătit. Nu în ultimul rând, noua lege creează cadrul pentru dotarea corespunzătoare a Gărzilor Forestiere, inspectorii putând astfel să intervină mai rapid și mai eficient’, conform ministrului Mediului, Pașca Palmer.