Primăria ilicită a Capitalei! Primarul Marin Ștefănel și „vicele” Pieptea, aleși ilegal în Marțea neagră a Bucureștiului

Marin Ștefănel
Marin Ștefănel (dreapta) a fost ales ilegal primar general al Capitalei, în prezența prefectului Paul Nicolae Petrovan (stânga)

După ședința din 15 septembrie – o adevărată „marțe neagră” a Capitalei, Bucureștiul s-a pricopsit cu un primar și un viceprimar ilegali! Marin Ștefănel a ajuns primar interimar ilegal, deoarece nu era legal viceprimar  – uneperistul Ștefănel fusese votat, cu doar câteva minute mai devreme, pe un post care nu era încă liber, așa cum cere legea. În aceeași manieră ilegală a fost desemnat viceprimar și liberalul Corneliu Pieptea, cel care tocmai demisionase pentru a-i face loc lui Marin Ștefănel.

Avalanșa de încălcări a legislației s-a petrecut sub nasul prefectului Paul Nicolae Petrovan, fost procuror, primul care trebuie să constate încălcarea legii în hotărârile aprobate de în ședințele de consiliu!

Consecința ilegalităților este că Bucureștiul poate rata proiecte de siguranță națională și să piardă zeci de milioane de euro din bani europeni din cauza încălcării flagrante, de către consilierii Capitalei, a o sumedenie de prevederi legale în ședința din 15 septembrie 2015, când Marin Ștefănel Dan a fost ales primar interimar al Bucureștiului.

Ședințele „de îndată”, numai pentru „maximă urgență”

În anii 2014 și 2015, prefectul Bucureștiului, fostul procuror Paul Nicolae Petrovan, a atacat în instanță, în repetate rânduri, prostul obicei al consilierilor generali ai municipiului București de a organiza ședințe „de îndată” (de extremă urgență) pentru orice fel de motive, de regulă pentru adoptarea de hotărâri pentru motive comune, care nu impuneau urgența. „Niciunul dintre aceste motive (alegerea unui viceprimar sau validarea mandatului unui consilier) nu justifică legal convocarea unei ședințe de îndată”, a scris prefectul Petrovan în acțiunile din instanță. Într-adevăr, potrivit legii, o ședință „de îndată” nu poate fi convocată decât „în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă” (art. 39 alin 4 din legea 215/2011, a administrației publice locale). Altfel spus, poate fi convocată numai în caz de calamitate (cutremur devastatator, incendii, inundații război etc) sau cazuri de extremă urgență. Prefectul și-a uitat însă vorba și legea, la ședința de îndată a Consiliului General al Municipiului București din 15 septembrie 2015. Acolo a asistat, nepăsător, la un spectacol politic care a depășit flagrant limitele legii în favoarea consensului politic de numire a lui Marin Ștefănel. Practic, consilierii generali au pus la cale, în prezența prefectului, o piesă ridicolă de teatru politic, care ar fi stârnit penița lui Caragiale și hohotele exasperate ale celor care vor „admira” peste ani, politica de pe cheiul Dâmboviței.

Prima ilegalitate – votarea „de urgență” a vacantării postului lui Cornel Pieptea

Marin Ștefănel
Ordinea de zi a ședinței din 15 septembrie
Marin Ștefănel
15 septembrie – marțea neagră la Consiliul General

Primele puncte de pe ordinea de zi contrazic motivele pentru convocarea unei ședințe de îndată – schimbarea comisiei de numărare a voturilor și vacantarea postului lui Cornel Pieptea, după demisia acestuia.

Punctul 1 de pe ordinea de zi avea drept scop ieșirea lui Marin Ștefănel Dan din comisia de numărare a voturilor și nu merită niciun comentariu, din punct de vedere al urgenței. Cel de-al doilea punct, hotărârea privind vacantarea unui post de viceprimar prin demisia lui Cornel Pieptea (foto) a generat primele mari ILEGALITĂȚI!

Potrivit legii, dar și a logicii juridice a prefectului, nici constatarea vacantării (eliberării) unui post de viceprimar (de multe ori atribuțiile acestora sunt minime sau chiar simbolice) nu puteau fi situație de extremă urgență.

Chiar prefectul Petrovan a atacat în instanță și a obținut anularea hotărârilor de alegere ca viceprimari a lui Lucian Cătălin Iliescu și a lui Richard Vicențiu, pentru că aceștia fuseseră aleși în ședințe deîndată (document stânga)! Prefectul nu i-a avertizat pe consilieri că greșesc din nou dar poate ataca totuși hotărârea în instanța de contencios!

A doua ilegalitate – Ștefănel, ales viceprimar pe 15 septembrie pentru un post vacantat pe 16 septembrie

Chiar trecând cu vederea argumentul de mai sus, specialiștii consultați de noi ne-au declarat că vacantarea postului de viceprimar nu a avut loc „instant” și că aprobarea acesteia face ilegale toate celelalte hotărâri din ședința de pe 15 septembrie. Iată de ce! Postul de viceprimar nu a devenit vacant pe loc, ci abia a doua zi, pe 16 septembrie 2015! Specialiștii în drept ne-au precizat că „o hotărâre de constatare a vacantării unui post de viceprimar are caracte normativ (valabilă pentru toți locuitorii – n.n.) și nu intră în vigoare decât după aducerea la cunoștința publicului”.

Marin Ștefănel
Locul de viceprimar din care a demisionat Cornel Pieptea a devenit vacant, legal, abia după publicare, pe 16 septembrie. Vezi data multiplicării. Alegerea lui marin Ștefănescu cu o zi înainte este, în consecință, ilegală
Marin Ștefănel
Acțiunea prefectului prin care a anulat numirile unor viceprimari pentru că era ilegal ca aceștia să fie votați în ședințe „deîndată”

Într-adevăr, legea 215 prevede expres acest lucru: „Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, (…) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect” (art. 49 din legea 215). Altfel spus, după votarea hotărârii de constatare a locului liber de viceprimar, hotărârea trebuia, în ordine, redactată, semnată de președintele de ședință și de secretar, comunicată și înregistrată la prefectură și apoi adusă la cunoștința publicului! Numai după publicare (aducerea la cunoștința publicului), postul de viceprimar putea deveni vacant” or multiplicarea hotărârii, anterioară publicării, a fost făcută abia pe 16 septembrie. În concluzie postul de viceprimar al Bucureștiului a devenit vacant abia pe 16 septembrie (vezi document dreapta)!

Deoarece eliberarea locului de viceprimar a avut loc abia pe 16 septembrie, consilierii nu puteau vota, legal, un alt viceprimar pe locul ocupat de Cornel Pieptea. Cu toate acestea, au făcut-o și l-au ales pe Marin Ștefănel, ilegal, pe un post inexistent în acea zi! Prefectul Nicolae Petrovan ar putea să mai adauge că Ştefănel a fost ales ilegal viceprimar deoarece alegerea a avut loc într-o şedinţă deîndată, ceea ce Petrovan a denunţat, în alte cazuri, ca fiind ilegal!

A treia ilegalitate – Marin Ștefănel, votat primar, fără să fie viceprimar în funcție

Al patrulea punct de pe ordinea de zi  a fost singurul care-și putea găsi locul pe ordinea de zi a unei ședințe deîndată: alegerea unui viceprimar care să îndeplinească atribuțiile primarului general interimar. Așa a fost ales Marin Ștefănel primar. Numai că Marin Ștefănel nu putea deveni viceprimar decât după publicarea hotărârii, publicare care a fost făcută abia a doua zi, pe 16 septembrie! Nefiind, legal, viceprimar, Marin Ștefănel nu putea fi ales primar! Faptul că buletinele de vot pentru alegerea primarului general interimar nu au avut înscris decât numele lui Marin Ștefănel, nu și pe cel al viceprimarului legal, Dan Darabonț, nu este decât o altă încălcare a legii!

A patra ilegalitate – votarea lui Cornel Pieptea cu rang de viceprimar

Marin Ștefănel
Viceprimarul Cornel Pieptea, primul pion mutat pentru a-l alege ilegal pe Marin Ștefănel, votat viceprimar în râsuil legii

Ultima hotărâre adoptată în marțea neagră a Capitalei este o și mai gravă încălcare a legii. La punctul 5 de pe ordinea de zi a fost desemnarea unui consilier care să îndeplinească atribuțiile de viceprimar. Votarea pe această funcție a liberalului Cornel Pieptea, cadou politic pentru că a fost disciplinat și și-a dat demisia din funcție pentru a-i face pârtie lui Ștefănel este o încălcare a legii de-a dreptul nesimțită – legea 215 spune:  „consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului” (art 72 alin. 2). Cum desemnarea unui viceprimar nu este nici măcar obligatorie, unde este atunci maxima urgență? Și în acest caz, prefectul Paul Petrovan trebuie să constate nulitatea numirii ca viceprimar a lui Pieptea, deoarece alegerea sa s-a făcut într-o ședință „de îndată”, fără a exista nicio maximă urgență.

Juriștii consultați de noi spun că ilegalitățile comise la numirea lui Marin Ștefănel drept primar general interimar duc la ilegalitatea acestuia și posibilitatea deschiderii unei avalanșe de procese împotriva oricărui act semnat de Marin Ștefănel. „Orice document, orice act administrative semnat sau inițiat de noul primar general poate fi atacat în instanță pe motiv de nulitate absolută, ca fiind semnat de o persoană care nu are, legal, această calitate”.

Marin Ștefănel
Finalizarea proiectului de interes național Statia de epurare Glina, in pericol

Bucureștiul riscă daune de sute de milioane de euro

Bucureștiul are de finalizat o serie de mari proiecte, unele dintre ele sub pericolul pierderii finanțării europene, altele care privesc direct siguranța națională, cum este cazul stației de epurare de la Glina. Primarul ilegal Marin Ștefănel trebuie să anunțe în curând licitația pentru noua stație, licitație care va putea fi anulată sau întârziată nepermis de o acțiune în instanță pentru motivul că inițiatorul Marin Ștefănel nu este primar legal! Și atunci cine își asumă pierderea a sute de milioane de euro?

N.B. În anul 2013, Comisia Europeană a aprobat pentru finanțare faza a II-a a proiectului, început pe vremea lui Ceaușescu, pentru ca apele uzate ale Bucureștiului să fie epurate. Proiectul „Finalizarea Stației de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare şi a canalului colector de apă uzată Dâmbovita face parte din proiectele cu relevanță pentru Strategia Europeană a Dunării, cu o valoare de 258 de milioane de euro (130,49 milioane euro de la Comisia Europeana (prin POS Mediu), 51,55 milioane de euro de la bugetul de stat, 76,3 milioane de euro de la bugetul Capitalei) în perioada de programare 2007-2013, care se încheie la finele anului 2015. Fondurile europene aprobate pentru stația Glina vor fi retrase în cuantumul necheltuit, Romania va trebui să plătească din buzunarul propriu finalizarea lucrărilor, iar, în caz contrar, să dea înapoi și banii europeni cheltuiți în proiectul nefinalizat. Încă 159 de milioane de euro ar urma să fie alocați în perioada de programare 2014-2020, pentru continuarea proiectului.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.