INTERVIU Tinerii „olimpici” din România vor un PACT cu alegătorii

4
879
PACT

Sunt tineri, mulți dintre ei s-au întors în țară după studii în străinătate, nu sunt pervertiți de politicianismul dâmbovițean. Și da, vor să facă politică în România, vor să schimbe prin exemplu, soluții și acțiuni, tot ce ne-a dezgustat la clasa politică – minciuna și hoția.

PACT
Din fericire, Sebastian Tianu Burduja nu are nimic în comun cu politica de Dâmbovița.

Întors în România după studiile efectuate la Harvard (SUA), liderul PACT, Tianu Burduja, vrea să se lupte pentru o altă lume, cea în care democrația înseamnă normalitate și performanță, nu doar o lozincă declamată de „aleșii” de până acum. Dacă veți acorda un minim de atenție Platformei Acțiunea Civică a Tinerilor veți constata că a meritat efortul.

Rep : Cine este Sebastian „Tianu” Burduja?

Am 30 de ani, m-am născut în București la mijlocul anilor ’80 și mi-am petrecut copilăria la Piatra Neamț, de unde sunt ambii părinți. Prietenii și rudele îmi spun „Tianu”. Așa m-a poreclit sora mea când ea avea trei ani, iar apoi am rămas „Tianu” pe terenul de tenis de la Clubul Condor din Piatra și ulterior și la școală.

Sunt absolvent al universității Stanford și al unui dublu masterat în management și politici publice la Harvard Business School și respectiv la Harvard Kennedy School of  Government, unul dintre cele mai competitive programe din lume. La început de 2016 m-am mutat definitiv în România, cu familia, iar pe 31 ianuarie am lansat PACT – Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor.

De ce te-ai întors în România?

Sunt aici din mai multe motive de suflet. Mai întâi pentru că bunicul meu, Tata Nic, mi-a spus pe patul de moarte să țin minte un lucru: „în viață să nu faci ce poți, să faci ce trebuie”. A fost răspunsul unui om pe care îl iubesc și îl admir, un răspuns simplu și clar la toate lamentările mele privitoare la situația din România și la greutățile pe care le-am întâmpina odată cu întoarcerea acasă.

Apoi, după ce s-a născut fetița noastră în iulie 2015, am luat hotărârea împreună cu soția mea, Holly, să revenim în România definitiv. Vrem pur și simplu ca acest copil să crească și să-și urmeze visurile aici, în România, împreună cu toți colegii ei de generație, într-o țară în care să vrea să rămână.

Care este misiunea PACT?

Misiunea PACT este să redăm România cetățenilor ei pentru a construi împreună o țară în 3D: România democratică, România dezvoltată, România demnă. O țară europeană și euro-atlantică. O țară cu fruntea sus, acasă și în lume.

În scrutinul din 5 iunie 2016, care va fi obiectivul Platformei Acțiunea Civică a Tinerilor?

Nu ne prezentăm la urne doar pentru a fi pe buletinele de vot, în goana după notorietate. Ca PACT ne vom prezenta în fața alegătorilor doar acolo unde avem oameni care chiar pot și vor să facă o diferență în comunitatea lor. Filtrele noastre de selecție sunt extrem de stricte. Dincolo de asta, susținem toți independenții care aderă la valorile PACT și semnează Pactul pentru cetățeni. Cerem profesionalism, transparență, democrație participativă și responsabilitate (inclusiv maxim două mandate pentru aceeași poziție).

Într-o perioadă în care apar de la o săptămâna la alta inițiative politice noi, cum reușește PACT să se diferențieze de celelalte formațiuni noi din arena publică?

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) reprezintă mai mult decât o altă nouă mișcare. Este pariul nostru că și la noi se poate face o altfel de politică: împreună cu cetățenii. Aceasta este schimbarea de paradigmă de la politica pentru politicieni la politica pentru cetățeni.

Asta înseamnă o democrație participativă. PACT se bazează pe un crez simplu: politica este despre cetățeni, nu despre politicieni. Prin intermediul colegilor din filialele PACT din teritoriu, suntem deja prezenți în multe comunități din România și intrăm permanent în contact cu cei pe care dorim să-i reprezentăm, prezentându-le proiectele noastre, ascultându-i și dezbătând soluții. PACT este un demers politic care se desfășoară „la firul ierbii”,  care dorește să implice cetățeanul în deciziile importante, pentru că asta înseamnă o democrație solidă și o țară dezvoltată.

Cum crezi că va decurge campania pentru alegerile locale?

Cel mai puțin folosit cuvânt în această precampanie este „soluţie”. Nu pentru că nu e nevoie de soluţii concrete, ci pentru că ei nu le au şi sunt incapabili să le pună în practică.  Aţi auzit să dezbată cineva pe bune problemele orașelor şi satelor României de astăzi? Aţi întâlnit o viziune coerentă despre ce ar însemna un smart city sau un „oraş pentru oameni”, bazat pe bunele practici din alte ţări? Ceea ce actorii reciclaţi din trista arenă politică românească nu înţeleg şi n-au cum să înţeleagă este că politica nu este despre ei, ci despre cetăţeni.  Soluţia este să le cerem lucruri concrete. Şi dacă nu le îndeplinesc să-i dăm afară. Am propus zilele acestea Pactul pentru cetăţeni. Îi provocăm pe toţi candidaţii să semneze public şi să-şi asume cinci măsuri de bun simţ. Hai să vedem cine este cu adevărat în slujba cetăţenilor.

PACTCe a făcut „Tianu” Burduja până în 2016?

Încă din timpul facultății am pus bazele Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), o comunitate care numără astăzi peste 12.000 de membri și adună o rețea de mai bine de 30.000 de tineri români din 40 de țări. Liga înseamnă o casă departe de casă pentru toți aceștia și totodată oferă șansa unei educații mai bune peste hotare pentru tineri români din țară, având ca obiectiv și sprijinirea revenirii lor în România pe termen mediu și lung.

În 2011 am lansat proiectul fundației CAESAR, laborator de idei și comunitate globală de experți. Aș menționa două proiecte de impact, dintr-un set mult mai larg: Forumul CAESAR, care a produs unul dintre cele mai apreciate rapoarte privitoare la dezvoltarea României pe termen lung; și i74, inițiativa noastră cetățenească pentru un Parlament transparent, responsabil și serios, pe baza Articolului 74 din Constituția României.

În SUA, am lucrat între 2011-2012 la Dalberg Global Development Advisors, o companie globală de consiliere strategică care dezvoltă strategii de ţară și proiecte la nivel înalt pentru ţările emergente, în parteneriat cu organizaţii multilaterale ca G20, Organizaţia Naţiunilor Unite ș.a. În 2012 am fost recrutat de Divizia Europa și Asia Centrală (ECA) a Băncii Mondiale, în cadrul unității de dezvoltare socială. Am lucrat la sediul central din Washington D.C.

Pentru aproape trei ani și jumătate, am venit în delegații de serviciu în România pentru mai bine de șase luni pe an, în cadrul unor proiecte de asistență tehnică ale Băncii Mondiale. Am coordonat și am fost membru al unor echipe de renumiți experți internaționali și români, mergând în vizite de lucru în peste 300 de localități din întreaga țară. Am văzut de aproape punctele slabe ale administrației publice românești de astăzi, mai ales prin prisma investițiilor publice și a absorbției (în bună parte eșuată) de fonduri europene.

4 COMENTARII

  1. O veste extraordinara pentru Romania! Bravo voua ca faceti acest pas. Va tin pumnii si o sa va urmaresc. Daca imi inselati asteptarile va voi tine minte.

LĂSAȚI UN MESAJ


*