Creştinii au celebrat anul acesta Sărbătorile de Paşte în aceeași zi, lucru care se va mai întâmpla abia în 2025. Dacă semnificaţia religioasă este aceeaşi pentru toţi, obiceiurile, atât cele culinare cât şi cele care ţin de tradiţii, diferă de la o ţară la alta a a Uniunii Europene. În afară de ouă, mielul este laitmotivul mesei de Paşte pentru aproape toţi europenii, diferind doar modul de preparare, dar în Scandinavia, bunăoară, heringul este cel care face legea în farfuriile mesenilor, iar în alte state din vestul continentului atunci când spui Sărbători Pascale spui ciocolată. Iepuraşul aduce cadouri mai peste tot prin Europa.
Tradiţia iepuraşului de Paşte, care simbolizează fertilitatea şi reînnoirea, s-a născut în Germania. Bineînţeles, americanii au fost cei care au creat o adevărată industrie în jurul acestei tradiţii, dusă peste Ocean de imigranţii germani, în secolul XVIII. Dar asta e deja o altă poveste.
Revenind în Germania, potrivit legendei, o femeie sărmană care nu putea să le ofere ciocolată copiilor săi a decorat ouă şi le-a ascuns în grădină. Văzând prin preajmă un iepure, copiii au crezut că acesta a adus ouăle. De atunci, copiii fac un cuib pe care-l pun în grădină, sperând că iepuraşul de Paşte îl va umple cu ouă pe timpul nopţii.
Pornind de la această poveste frumoasă ce-şi are originile pe bătrânul continent, Europeanul.org vă propune un periplu virtual prin Uniunea Europeană, pentru a vedea cum marchează Sărbătorile Pascale locuitorii din diferite state comunitare.
Grecia: supă de linte şi vase de ceramică aruncate de la balcon
În Grecia, ţară ortodoxă ca România, obiceiurile culinare se îndreaptă spre „ţureki”, o pâine tradiţională, aromată cu esenţă de portocale şi mahlab (un condiment obţinut din seminţele fructelor cireşului St. Lucia), pregătită odată cu vopsirea ouălor, în Joia Mare. În Vinerea Mare se obişnuieşte să se servească supă de linte.
Dar mâncarea tradiţională de Paşte este carnea de miel, servită alături de cartofi şi salată. Friptura de miel este rumenită în cuptor, la foc mic, pe pat de ierburi aromatice şi ulei de măsline. Friptura se serveşte cu un pahar de vin roşu, sos de mentă sau salate proaspete şi o supă din maruntaie de miel numită „mayiriţa”.
Grecii încheie masa cu un desert compus din fructe, biscuiţi cu unt, produse de patiserie şi cafea. Din meniul de Paşte nu lipsesc celebrele baclavale cu multa nucă.
În insula Corfu, localnicii aruncă cu vase de ceramică de la balcoane în ajunul Paştelui. Înainte de a fi aruncate, vasele sunt umplute cu apă sau cu vin, aşa că zgomotul produs este mult mai mare decât dacă ar fi fost goale. Apoi, fiecare îşi ia un ciob de ceramică, pentru a fi bucuros tot restul anului.
Italia: prăjitura „colomba” şi escapade cu cortul
În Italia, dacă Crăciunul este o sărbătoare dedicată prin excelenţă familiei, lucrurile stau un pic altfel atunci când vine vorba de Paşte.
„Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi”, obişnuiesc să spună locuitorii din penninsulă, ceea ce înseamnă „Crăciunul cu ai tăi, Paştele cu cine vrei”. Sub numele „Pasquetta”, luni, a doua zi de Paşte constituie pentru italieni ocazia de a ieşi la un picnic în familie, de a gusta ouăle şi de a se desfăta cu o prăjitură numită „colomba”, de fapt un cozonac cu coajă de portocală confiată și migdale, copt în formă de porumbel, care simbolizează pacea.
Tot de Paşte, nu puţine sunt escapadele cu cortul, împreună cu prietenii. Potrivit istoricilor, această tradiţie şi-ar avea originile în periplul apostolilor care au plecat din Ierusalim spre Europa. Revenind la latura culinară, meniul pascal al italienilor cuprinde foarte multe legume – anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac şi salată. Friptura de miel ocupă şi ea un loc de frunte. Lasagna este un alt tip de mâncare foarte popular pe parcursul Sărbătorilor de Paşte, iar o masă adevărată nu se încheie fără desert: biscuiţi şi „colomba”.
Mielul este preparat diferit, în funcţie de regiune. La Roma vei găsi friptură de miel marinat cu lămâie și rozmarin sau „abbacchio alla scottadito”, coaste de miel la grătar servite cu garnitură de cartofi sau anghinare. În Toscana, friptura de miel este fiartă înăbușit cu ceapă și morcovi și servită cu fasole albă condimentată cu salvie, rozmarin, pătrunjel și capere. În regiunea Veneției, mielul de Paște este însoţit de „risi e bisi” (orez cu mazăre de primăvară).
Spania: miel, supă de peşte şi torrijas
În Spania, cei care sărbătoresc Paştele profită de ocazie pentru a-şi desfăta papilele gustative cu ciocolată în formă de castel al zânelor sau de corabie a piraţilor. Evident, Paştele este ocazia perfectă de a degusta ciocolată în toate formele posibile.
Dar meniul nu se rezumă la ciocolată. La masa de Paşte, spaniolii te întâmpină cu miel la cuptor, cartofi, fasole verde cu usturoi, salată şi calamar. Spaniolii se mai desfată cu „hornazo”, o pâine cu umplutură de cârnați, bacon și ouă fierte.
În afară de miel, felurile principale pentru masa de Paște sunt reprezentate de preparate din peşte și legume. Supa de peşte și sparanghelul cu maioneză și usturoi fac parte întotdeauna din meniul pascal.
La desert, spaniolii se îndulcesc cu „torrijas” – asemănătoare frigănelelor noastre, făcute din felii de pâine înmuiate în ou bătut și prăjite în ulei de măsline, unse cu miere și presărate cu scorțișoară sau zahăr. Tot de Paște, spaniolii prepară „arroz con leche” – o budincă de orez cu lapte, vanilie, scorțișoară și coajă de portocale.
Cetățeanul TV
