O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei, pe ordinea de zi a ședinței de marți a Consiliului General

0
98
PUG București

O nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei va fi supusă votului în şedinţa de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB): vor fi tăiați din nou bani de la infrastructură, în paralel cu acordarea a încă un milion de lei pentru Patriarhia Română. Tot la rectificare se vrea alocarea a 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin şi 2,2 milioane de lei pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.

Primăria Capitalei intenţionează să aloce peste 127 de milioane de lei pentru construirea unor săli multifuncţionale pentru activităţi didactice şi sport la nouă şcoli din Sectorul 3, potrivit unor proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi a şedinţei de marţi.

„Motivarea realizării obiectivului de investiţii este necesară pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a orelor de educaţie fizică şi sport al elevilor, cât şi pentru desfăşurarea altor activităţi culturale şi recreative în afara orelor de curs, în beneficiul elevilor. Sala de sport, cu teren interior multifuncţional pentru handbal, baschet, volei, fotbal şi teren exterior pe terasă este un model (tip) de sală de sport, destinat obiectivului”, se arată în expunerile de motive ale proiectelor.

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei: bani tăiați de la infrastructură

Prin noua rectificare bugetară la primăria Capitalei, ar urma să fie luaţi din nou bani de la infrastructură, în timp ce s-ar acorda încă un milion de lei pentru Patriarhia Română.

În acelaşi timp, este prevăzută o alocare de 200.000 de lei pentru realizarea statuii lui Ştefan cel Mare, 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, iar 2,2 milioane de lei ar urma să fie alocaţi pentru statuia generalului Henri Mathias Berthelot.

Bugetul alocat pentru străzile şi parcările din Capitală ar urma să se reducă din nou. Astfel, se iau de la buget 20,8 milioane de lei, rămânând cu 285,5 milioane de lei. Noua rectificare bugetară la Primăria Capitalei prevede o reducere a bugetului şi de la construcţii: 20,7 milioane de lei, astfel: pentru străpungerea bulevard Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu – minus 6,6 milioane de lei, de la 33,2 milioane de lei, pentru reabilitarea sistemului rutier şi liniei de tramvai bulevardul Liviu Rebreanu – minus 5 milioane de lei, pentru penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-Autostrada Bucureşti-Piteşti, minus 5 milioane de lei, pentru reabilitare sistem rutier şi linii de tramvai pe Şoseaua Pantelimon – minus 5 milioane de lei.

În cazul Administraţiei Străzilor, se reduce bugetul cu 37,1 milioane de lei (de la 194,8 milioane de lei), din care cheltuielile pentru studii de fezabilitate pentru diverse proiecte înseamnă 1,2 milioane de lei. Se reduce cu un milion de lei bugetul alocat pentru la semaforizare şi se iau bani şi de la maşini, echipamente şi mijloace de transport. În schimb, Primăra Capitalei va cumpăra un sistem mobil de topit zăpada în valoare de 157.000 de lei.

Mai puțini bani pentru biblioteci

Bugetul se reduce şi pentru biblioteci cu aproape 2,2 milioane de lei (de la 13 milioane de lei), pentru Centrul pentru Tineret al Capitalei cu două milioane de lei (de la 36,4 milioane de lei) şi pentru Administraţia Fondului Imobiliar cu aproape 4 milioane de lei (de la 25,3 milioane de lei).

În ceea ce priveşte teatrele, scade bugetul pentru consolidarea Teatrului Nottara cu 1,5 milioane de lei, pentru Teatrul Excelsior cu 1 milion de lei, pentru Teatrul Stela Popescu cu 3 milioane de lei, dar creşte cel pentru Teatrul Evreiesc cu 649.000 de lei, pentru Teatrul Ion Creangă, cu 1,8 milioane de lei şi pentru Opera Comică pentru Copii cu 1 milion de lei. Pentru Circul Globus, bugetul se reduce cu 1,25 milioane de lei.

În cazul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, bugetul este mărit cu 6,3 milioane de lei. Astfel, încă un milion de lei vor merge catre Patriarhia Română.

Ajutor financiar lunar pentru familiile monoparentale

Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, vrea să acorde un ajutor financiar lunar între 300 de lei şi 1.200 de lei pentru familiile monoparentale care au un venit net mediu pe membru de familie de până în 200 de lei şi între 200 de lei şi 400 de lei pentru familiile monoparentale care au un venit net mediu pe membru de familie între 201 şi 530 de lei inclusiv.

Potrivit proiectului de hotărâre, ajutorul financiar se acordă doar prin virament bancar, în fiecare lună, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, familiilor care au domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, formate dintr-o singură persoană care are domiciliul în Bucureşti şi figurează la DGASPC de sector ca beneficiar al alocaţiei de întreţinere a familiei monoparentale, şi copii cu vârsta până în 18 ani care locuiesc împreună cu aceasta.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar, persoana singură trebuie să fie necăsătorită, văduvă sau divorţată sau să se afle în situaţia în care soţul a fost declarat dispărut sau este arestat pe o perioadă mai mare de 30 de zile. De asemenea, mai beneficiază de ajutor persoana singură care are 18 ani şi se află intr-una dintre celelalte situaţii, ori a fost numită tutore sau i s-au dat în grijă unul sau mai mulţi copii şi este necăsătorită, văduvă sau divorţată.

Astfel, pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru este de până în 200 de lei inclusiv se acordă 300 de lei pentru familia cu un copil, 600 de lei pentru familia cu doi copii, 900 de lei pentru familia cu trei copii şi 1.200 de lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru este între 201 şi 530 de lei inclusiv se acordă 200 de lei pentru familia cu un copil, 400 de lei pentru familia cu doi copii, 600 de lei pentru familia cu trei copii şi 800 de lei pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Linii de tramvai înierbate în Sectorul 5

Primăria Sectorului 5 vrea să planteze iarbă între liniile de tramvai de pe Calea Rahovei, Calea 13 septembrie, Şoseaua Progresului şi Calea Ferentari, proiect care va fi aprobat tot la această nouă rectificare bugetară la Primăria Capitalei.

Este vorba de aproape 49.600 de metri pătraţi de spaţiu verde pe o lungime de 4,8 kilometri, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Prin proiectul de hotărâre se solicită CGMB împuternicirea expresă a Consiliului Local Sector 5 de a hotărî cu privire la asocierea sau cooperarea cu Regia Autonomă de Transport Bucureşti pentru finanţarea şi realizarea în comun a unor acţiuni sau proiecte, sporirea spaţiilor verzi prin înierbarea intervalului dintre liniile de tramvai şi întreţinerea acestora.

„Nu este importantă doar simpla existenţă a liniilor de tramvai. Sunt la fel de importante raportul cost-calitate, soluţiile tehnice şi tehnologiile utilizate, actualitatea soluţiilor, costurile minime de întreţinere şi exploatare, durabilitatea, calitatea şi siguranţa în exploatare”, se arată în proiectul de hotărâre.

Simona Halep, cetăţean de onoare al Capitalei

Tot marți, CGMB supune la vot şi un proiect de hotărâre care prevede ca Simona Halep să devină cetăţean de onoare al Capitalei.

„În ultima perioadă, performanţele sportivilor români sunt din ce în ce mai rare pe plan internaţional. Lipsa de implicare şi susţinere a autorităţilor, atât centrale, cât şi locale în dezvoltarea şi întreţinerea baxelor sportive, în finanţarea şi funcţionarea cluburilor sportive pentru copii şi juniori şi în atragerea tinerei generaţii către sport a condus la reducerea masivă a practicării spotului de către copii, cu consecinţe în reducerea ariei de selecţie pentru sportul românesc de performanţă. În acest context, performanţa Simonei Halep de a ajunge nr. 1 în clasamentul WTA şi de a ridica numele României pe locul 1 în tenisul mondial este cu atât mai importantă”, arată iniţiatorii proiectului.

Consilierii liberali mai spun că Simona Halep a dovedit că, prin perseverenţă şi pasiune, poate depăşi orice obstacol în cariera sa şi a devenit model inspiraţional pentru viitoarele generaţii, iar parcursul umitor al acesteia este unic pentru un sportiv din România şi reprezintă un model pentru sportul românesc. „Talentul excepţional al acestei sportive trebuie valorificat, sprijinit şi recompensat pe toate planurile”, adaugă iniţiatorii proiectului privind acordarea titlului de cetăţean de onoare al Capitalei Simonei Halep.

Ion Caramitru, cetăţean de onoare al Bucureștiului

Şi actorul Ion Caramitru ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, pentru „performanţele din întreaga carieră pusă în slujba teatrului şi filmului şi pentru promovarea constantă a imaginii Bucureştiului”.

Actor de teatru şi de film şi regizor, Ion Caramitru, în vârstă de 75 de ani, este preşedinte al UNITER din 1990 şi director al Teatrului Naţional Bucureşti din 2005. Iniţiatorii proiectului de hotărâre propun acordarea titlului de cetăţean de onoare al capitalei actorului Ion Caramitru, având în vedere „performanţele din întreaga carieră pusă în slujba teatrului şi filmului, dăruirea şi profesionalismul de care a dat dovadă în domeniul managementului cultural, precum şi pentru promovarea constantă a imaginii Bucureştiului”.

LĂSAȚI UN MESAJ


*