Ministerul Culturii aruncă Opera Națională București într-o nouă criză. Managerul Cătălin Ionescu Arbore, numit în urma unei hotărâri judecătorești, a fost suspendat după numai 5 (cinci!) minute de la semnarea contractului de management. Ordinul de suspendare a fost semnat, în numele ministrului Daniel Breaz, de secretarul de stat Alexandru Pugna, potrivit mai multor surse din Ministerul Culturii. Acesta nu are, însă, nicio pregătire în domeniu, coordonând, conform fișei postului său, Direcția Patrimoniu Cultural și Compartimentul Monumente de For Public și unități care funcționează în subordinea ori sub autoritatea Ministerului Culturii și Identității Naționale (centre culturale și muzee). Cântăreț de muzică populară și absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Oradea, Alexandru Pugna a mai fost consilier județean PSD la Bistrița-Năsăud, fiind propulsat la Ministerul Culturii de premierul Sorin Grindeanu.
Motivul invocat pentru suspendarea din funcție a lui Cătălin Ionescu Arbore este hilar, dar mai ales abuziv: Arbore ar fi fost trimis în judecată, în urmă cu 13 ani, pentru fapte de care nu se face vinovat și care, oricum, s-au prescris demult.
Toate acestea se întâmplă într-un minister în care secretarul de stat Mădălin Voicu, considerat artizanul suspendării abuzive a lui Arbore, este el însuși vizat de un dosar penal pentru corupție. Cu toate acestea, Mădălin Voicu beneficiază de prezumția de nevinovăție din partea ministerului.
Prin Decizia civilă nr. 7207/17.12.2018, Curtea de Apel București a stabilit că, în anul 2012, Ministerul Culturii și Identității Naționale a măsluit concursul pentru postul de manager al Operei Române, anulând rezultatul concursului și a obligat Ministerul să-l pună în funcție pe cel care câștigase, de drept, postul – Cătălin Ionescu Arbore.
A avut Alexandru Pugna mandat de la ministrul Breaz?
În fața acestui nou abuz, Cătălin Ionescu Arbore a formulat o plângere prealabilă, solicitând Ministerului Culturii revocarea Ordinului nr. 176/21.01.2019 privind suspendarea Contractului de management nr. 94/18.01.2019.
„În lipsa unui mandat expres din partea Ministrului, ori a unei delegări exprese de atribuţii, responsabilități, mandat sau delegare, la care nu se face referire în preambulul Ordinului, dl. Secretar de Stat Alexandru Pugna nu avea competența să semneze acest ordin în numele Ministrului”, se precizează în plângere.
Cătălin Ionescu Arbore a dovedit, practic, reaua credință a Ministerului Culturii.
„Aspectul care stă la baza emiterii Ordinului de suspendare era cunoscut autorității la data negocierilor şi încheierii contractului de management. Acest aspect se referă la dosarul nr. 46378/3/2016 (Tribunalul Bucureşti) în care sunt judecate fapte presupus a fi comise de mai multe persoane între care şi subsemnatul în anul 2006. Până la pronunţarea unei hotărâri definitive, inculpaţii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, potrivit dispoziţiilor constituţionale şi ale Convenţiei Europene”, se arată în plângere.
„De vreme ce dosarul penal nu a constituit un impediment şi nu a fost invocat de minister înainte de încheierea contractului, acesta nu poate constitui un impediment nici pentru executare, dacă Ministerul a contractat de bună-credinţă”, a mai arătat Arbore.
Mai mult decât atât, suspendarea raportului de muncă în cazul trimiterii în judecată pentru faptele prevăzute de lege operează NUMAI în cazul funcționarilor publici. Or, postul de manager al Operei Naționale NU ESTE de funcționar public.
Mădălin Voicu și prezumția de nevinovăție
Mădălin Voicu este secretarul de stat care se ocupă de activitatea instituțiilor muzicale și el ar fi trebuit să semneze, în locul ministrului, ordinul de suspendare din funcție a lui Cătălin Ionescu Arbore. Castanele au fost scoase, însă, din foc cu mâna lui Alexandru Pugna, care nu avea nici în clin, nici în mânecă cu Opera Națională.
Numit la minister în timpul Guvernului Grindeanu, Mădălin Voicu i-a supraviețuit și ministrului Ionuț Vulpescu, și lui Lucian Romașcanu. A reușit să rămână în funcție și după remanierea lui George Ivașcu. Ceea ce părea, inițial, o simplă sinecură politică a devenit, în timp, o eminență mai mult decât cenușie la Ministerul Culturii. În mandatul actualului ministru Daniel Breaz, Mădălin Voicu și-a păstrat influența. În responsabilitatea sa stă atât alegerea comisiei, cât și întreaga organizare și desfășurare a concursului de manager al Operei Naționale.
Vizat de un dosar penal încă din 2016, Mădălin Voicu beneficiază cu generozitate de prezumția de nevinovăție din partea Ministerului Culturii.
Dosarul „Fraudă la Partida Romilor”, aflat pe masa procurorilor DNA de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îi vizează, printre alții, pe inculpaţii Nicolae Păun, Mădălin Voicu, soția sa Carmen Olteanu, și fostul şef al ANAF Gelu-Ştefan Diaconu.
Capcanele contractului de management de la Opera Națională
Ministerul Culturii a premeditat suspendarea lui Cătălin Ionescu Arbore, în încercarea de a evita acuzația de nepunere în aplicare a unei hotărâri judecătorești. Pentru a se asigura că vor scăpa rapid de acesta, la negocierea contractului de management, oficialii ministerului au impus o clauză abuzivă.
În urma negocierilor dintre reprezentanții ministerului și Cătălin Ionescu Arbore s-a convenit și asupra unui articol, potrivit căruia ,,contractul de management se suspendă la inițiativa autorității în cazul în care managerul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu executarea prezentului contract până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”. Aceasta este clauza care nu-i scapă, însă, pe șefii de la Cultură de răspunderea suspendării abuzive a lui Arbore.
Asta pentru că, potrivit legislației, dispozițiile unui contract, prin natura lor, produc efecte numai pentru viitor și pentru evenimente care ar urma să se producă pe parcursul executării contractului și nicidecum pentru situații existente la data încheierii contractului, cunoscute părților.
Un nou concurs, un nou scandal
Ministerul Culturii a mai avut o tentativă de a numi un manager la Opera Naţională Bucureşti, dar concursul organizat vara trecută a fost anulat, după ce, din nou, au fost lansate acuzații de măsluire.
Antoniu Zamfir, actualul manager al Operei din Craiova, a contestat rezultatele concursului din data de 27 iulie, în urma căruia fusese ales baritonul Ştefan Ignat, actualul manager interimar al Operei.
Printre condițiile impuse candidaților de Ministerul Culturii se numără una care dovedește, odată în plus, reaua voință a șefilor instituției: „Candidatul nu a suferit condamnări penale şi civile pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu funcţia pentru care candidează”. Prin urmare, cei trimiși în judecată, dar nu condamnați, sunt primiți la concurs, deci beneficiază de prezumția de nevinovăție – ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Cătălin Ionescu Arbore.
Anterior, în mai 2018, Ministerul Culturii mai organizase un concurs pentru postul de manager, dar niciunul dintre candidați nu a reușit să obţină nota minimă de trecere, 7.00, pentru proiectul de management. Ștefan Ignat a rămas atunci director interimar, fiind numit în această funcţie în decembrie 2017, când i-a urmat lui Beatrice Rancea.
Cetățeanul TV
