Învierea Domnului reprezintă cea mai mare sărbătoare a creștinătății, marcând bucuria vestei Învierii Mântuitorului și speranța mântuirii. Sărbătorile pascale, pline de tradiții străvechi, sunt celebrate de credincioșii ortodocși începând cu Duminica Învierii, pe durata a trei zile, fiind însoțite de ceremonii speciale în întreaga lume.
Salutul Pascal
De la Învierea Domnului până la Înălțare, timp de 40 de zile, credincioșii își împărtășesc vestea minunată prin tradiționalul salut „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
Originea Paștelui
Cuvântul „Paște” provine din ebraicul „pesah”, care înseamnă trecere. Paștele evreilor comemorează trecerea poporului ales prin Marea Roșie, din robia Egiptului spre pământul făgăduinței, Canaan. În creștinism, Paștele celebrează triumful vieții asupra morții prin Învierea Domnului Iisus Hristos.
Tradiții de Paște
Slujba de Înviere începe în biserici în jurul orei 23:00. Momentul în care preotul proclamă „Veniți de luați Lumină!” simbolizează bucuria Învierii, fiind urmat de împărțirea luminii și cântarea imnului pascal. După slujbă, credincioșii își aprind lumânările și, în procesiune, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morți”.
Simbolurile Pascale
Ouăle roșii, prezente în sărbătorile de Paște încă din antichitate, sunt simboluri ale creației, vieții și Învierii. Legenda spune că Maria Magdalena s-a înfățișat împăratului Tiberiu cu un ou roșu, declarând „Hristos a înviat!”, fapt ce ar fi contribuit la introducerea ouălor roșii în sărbătoarea Paștelui.
Obiceiuri creștine
Credincioșii merg în noaptea de Înviere la biserică, unde pot împărtăși bucate tradiționale precum ouă vopsite, cozonaci sau pască. Dimineața, mulți merg la cimitire, aprinzând lumânări și împărțind pomeni pentru sufletele celor trecuți în neființă. Duminică, la slujba „A doua Înviere”, Evanghelia este citită în mai multe limbi, simbolizând universalitatea mesajului pascal.
