Investiții strategice, sau cum țara arde și Dăncilă se piaptănă

Noile legi ale Justiţiei protestele din 10 august remanierea guvernului dăncilă Viorica Dăncilă investiții strategie

Guvernul Dăncilă pare că nu trăiește în România pentru că tocmai au adoptat un al doilea pachet de investiții strategice, prin care vrea să „dezvolte țara”. Din păcate toate aceste așa zise investiții strategice sunt niște bani aruncați pe apa sâmbetei sau poate dați doar cu dedicație pentru că sunt proiecte de care România nu are nevoie. 

Spre exemplu, noi nu avem autostrăzi, fabrici, locuri de muncă, iar Guvernul Dăncilă vrea să deschidă circulația pe canale navigabile între București și Dunăre.

Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie

Principalul scop al obiectivului de investiții este amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, în principal pentru transportul de mărfuri și pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre. De asemenea, sunt avute în vedere şi alte beneficii, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultură, ecologizare.

Obiectivul face parte din reţeaua europeană de transport și va genera dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port.

Investiții strategice: Construirea aeroportului Bucureşti Sud

Supraaglomerarea aeroportului  Henri Coandă – Otopeni impune construirea unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.

Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia – Pacific, cât şi Europa – America.

Dimensiunea Aeroportului Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri, pe o suprafaţă desfăşurată de maxim 600 ha și să fie dotat cu cel puțin două terminale. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.

Accesul la acest aeroport se va face și pe noua autostrada București-Alexandria-Craiova și pe centura Bucureștiului, care este prevăzută să treacă în apropiere, cât și pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piața Unirii.

Canalul magistral Siret – Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de  475.000 ha, din care cca. 80% fără sisteme de pompare.

Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri, din care primul tronson amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, care are o lungime de 50 km şi din care s-au început lucrări pe 11 km din care 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson, cu o lungime de 140 km, traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu.

Construcţia în parteneriat public – privat a unei fabrici de mijloace de transport electrice

Construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prindezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice (gamă limitată de autovehicule şi autobuze, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport, etc.).

Suprafaţa necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite şi piste de încercare, este de minim 10 ha.

Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puţin dezvoltată, dar în apropiere de Bucureşti, respectiv pe o rază de cel mult 100 km.

 

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.