FOTO Cum arată la Londra și la Lisabona gările pentru transport urban pe care Sorin Bușe le vrea și la București

Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, a prezentat recent un proiect de introducere, în etape, a unor trenuri urbane care să facă legătura între București și localitățile limitrofe, dar și între unele zone aglomerate ale Capitalei. Cetateanul.net vă prezintă situația din alte capitale europene, cum ar fi Londra și Lisabona, unde sistemul funcționează de decenii.

Ideea lui Sorin Bușe nu este nouă. Acum opt ani, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, a plimbat ziariştii cu trenul pe centura feroviară a Capitalei, promiţând că va introduce garnituri la intervale regulate.

Abia prin 2010 CFR Călători a pus în circulaţie “Trenul de Dragon”, care lega Gara de Nord de Gara Obor, cu oprire la Pantelimon Sud, lângă complexul comercial Dragonul Roşu. Garnitura fusese introdusă în circulaţie la cererea angajaţilor complexului, care cumpăraseră peste 300 de abonamente.

Însă Trenul de Dragon nu a fost promovat absolut deloc şi circula numai dimineaţa, la intervale de două ore, aşa că atunci când n-au mai fost înnoite abonamentele a fost scos din Mersul Trenurilor.

Actualul ministru al Transporturilor de acum, Sorin Buşe, a reluat ideea. Noul Tren de Dragon nu va mai ajunge nici la Gara Obor, nici la Dragonul Roşu, ci va face legătura între comuna Pantelimon şi Gara de Nord, pe magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa. Pe acest traseu  de 17 km vor fi introduse automotoare Siemens Desiro, cunoscute sub numele de „Săgeata Albastră”.

Iniţial, trenurile vor fi introduse cu un interval de succedare de 15 minute. Soluţia ar veni în primul rând în avantajul corporatiştilor din Pipera, o zonă supraaglomerată, mai ales la orele de vârf. Aceştia vor putea lua trenul de la peronul care se va construi la intersecţia cu Şoseaua Petricani pentru a ajunge la Gara de Nord, de unde au legătură cu Magistrala 1 de metrou. Durata călătoriei până la Gara de Nord va fi de aproximativ 15 minute.

Şi cei care lucrează în clădirile din Băneasa vor avea la îndemână această variantă rapidă de transport. De la Gara Băneasa până la Gara de Nord trenul face fix opt minute, neputând fi concurat nici de deplasarea cu maşina personală.

Tot de la 1 februarie, ministrul Sorin Buşe promite că va introduce „Săgeţi Albastre” şi între Gara de Nord şi Gara Progresu. Această legătură le va fi utilă cu precădere locuitorilor din judeţul Ilfov, pentru că va opri în comune precum Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti sau Chiajna.

În total, vor fi 30 de kilometri și 16 stații, din care şapte există deja. „Distanţa dintre Gara de Nord şi Gara Progresul va fi parcursă în 40-45 de minute, cu tot cu opririle intermediare. Este vorba de 600.000 de locuitori în această zonă, care ar putea utiliza trenul”, a spus ministrul.

Legături cu staţiile de metrou

Etapa a doua a proiectului, care va necesita o investiţie de cinci milioane de euro, presupune legarea centurii feroviare la stațiile de metrou Preciziei și Berceni, urmând să fie gata la sfârșitul anului viitor. Liniile de cale ferată care ajung chiar la cele două staţii de metrou există, însă sunt într-o stare foarte proastă, necesitând reabilitare.

O a treia etapă presupune închiderea prin est a inelului de centură feroviară a Capitalei, care va fi gata până la sfârșitul anului 2018 și va necesita o investiție de 15 milioane de euro. Aici vor fi construite puncte de oprire la Berceni, Olteniţei, Leordeni, intersecţia cu Splaiul Dâmboviţei, Cernica şi Brăneşti. Lor li se adaugă gările deja existente Şoseaua de Centură şi Bucureşti Sud.

Cum e la Londra și la Lisabona

În alte capitale europene, sistemul funcționează de decenii.  Londra este traversată de sute de kilometri de cale ferată care sunt utilizați pentru transportul urban, completându-se cu rețeaua de metrou.

Căile ferate din Londra, administrate de National Railway, ajung chiar în centrul metropolei. Dacă în centru gările sunt subterane, în cartiere trenurile circulă pe la suprafață, fiind amenajate peroane în acest sens.

Pe majoritatea rețelei de transport feroviar urban din Londra circulă în paralel atât trenuri regionale și suburbane, cât și garnituri de lung parcurs, care nu opresc decât la gările din centrul metropolei de 8,5 milioane de locuitori. De menționat că tariful este unic pentru tramvai, autobuz, metrou sau tren urban. Asta în vreme ce la București nu se reușește o integrare tarifară măcar între Metrorex și RATB.

Accesul în gări, ca și la metrou (London Underground), se face prin validarea titlului de transport (Oyster sau cartele valabile o zi, care costă 12 lire) la turnicheți. De asemenea, este necesară validarea și la ieșire, pentru ca autoritatea metropolitană de transport din Londra, Transport for London, să poată face statistici referitoare la numărul călătorilor și traseele acestora.

În funcție de aceste cifre, Transport for London suplimentează sau reduce numărul mijloacelor de transport (trenuri urbane, de metrou sau autobuze) pe anumite trasee. În acest fel, municipalitatea londoneză a reușit să diminueze pe cât posibil aglomerația de la orele de vârf.

Dacă proiectul ministrului Sorin Bușe va fi pus în aplicare, la fel se va întâmpla și la București: o parte din corporatiștii din Pipera vor alege trenul, în detrimentul metroului (Magistrala 2) care nu mai face față la orele de vârf.

Și Lisabona, capitala Portugaliei, are o rețea semnificativă de căi ferate care sunt utilizate pentru transportul urban. Garniturile circulă atât pe centura feroviară a orașului, de exemplu între Estação Oriente și Estação Santa Apolonia, cât și spre localitățile limitrofe, cum ar fi Cascais sau Sintra.

Sistemul funcționează bine, cu mențiunea că portughezii au făcut exces de zel, iar în gările din cartierele Lisabonei și în cele din suburbii opresc până și trenurile Intercity de lung parcurs.