Justiţia din România a declarat legal un contract de împrumut realizat pe principii de cămătărie. O firmă din agricultura gălățeană care i-a plătit lui von Flondor, unui „neamț” din Suceava 460.000 de mărci germane (DM) pentru un împrumut de 310.000 a fost scoasă datoare de judecători pentru încă 600.000 DM (1,1 milioane de lei).
Nici măcar forța majoră (recunoscută prin hotărâre irevocabilă) nu mai poate salva Agromec Berheci de executarea (execuția?) decisă de judecătorii din Galați!
Socoteala nemțească, curat cămătărească!
Pe 4 aprilie 1997, Nikolaus Freiherr von Flondor, un neamț vopsit prin căsătoria cu soața din Germania, pe numele lui de român Neculai Flondor, a semnat un contract de împrumut cu o firmă agricolă gălățeană, Agromec SA Berheci, pentru suma de 380.000 de mărci germnane (DM). Ca orice cămătar, „von Flondor” nu a dat Agromec decât 310.000 DM, diferența de 70.000 DM urmând a fi încasată de Agromec de la societatea Voinţa Buciumeni, unde Flondor avea de încasat nişte creanţe.
Tot ca în contractele de cămătărie, firma agricolă a plătit, și a tot plătit până când germanul din Suceava și-a porimit și cele 310.000 DM și încă 150.000 dobânda. Deși documentele probau acest lucru, calculele lui „Von Flondor” erau altele! După socoteala „neamțului” ar fi primit doar 78.000 DM! Astfel că, în 2002, el s-a dus glonț la Justiție și a cerut încă aproape 650.000 mărci de la Agromec (380.000 DM împrumutul de bază, 217.867 DM dobânzi şi 50.000 DM daune!). După cum se vede Flondor a uitat și de cei 78.000 DM, singurii bani pe care recunose că îi primise.
Justiția Tulbure, balansoar spre faliment
Dincolo de aspectele tehnice amintite până aici, este relevant să consemnăm baletul mortal (pentru antreprenori) al judecătorilor gălățeni a căror inconsecvență în sentințe baleiază într-un amețitor dans al incompetenței, sau, mai rău, al acelor decizii demne de atenția procurorilor anticorupție.
Un dans care s-a întins pe mai bine de zece ani, până când balanța doamnei legate la ochi a înclinat, probabil ireversibil, pe această cauză, către jocurile cămătăreşti ale româno-germanului Flondor.
SUS! – Flondor a pierdut mai multe procese în instanță (faliment – dosar nr. 2827/2001, litigiu comercial – 1266/2002), dar a continuat să-și majoreze pretențiile, de la o acțiune în Instanță la alta.
JOS! – În 2006, Flondor își ia un alt avocat, Dănuț Artene (fost judecător la Tribunalul şi la Curtea de Apel Galaţi, potrivit presei locale) și deschide un nou dosar (2929/2006). Convinși de argumentele fostului coleg, judecătorii decid că Flondor trebuie să primească de la Agromec toți banii pe care i-a cerut, indiferent cât primise până atunci.
SUS! – La Curtea de Apel Galaţi însă, judecătorii iau din nou actele la puricat şi constată că datoria a fost achitată integral, cu dobânzi de 150.000 DM. Magistrații au stabilit și că dobânda din contract (29%) era mai mult decât dublă față de cea bancară la creditele în valută. Ei stabilesc că „neamțul” Flondor și-a primit banii, iar dobânda de 6% (150.000 DM) a fost îndestulătoare!
JOS! – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (dosar nr. 3693/2008) ajunge la concluzia că dobânda de 6% ar putea fi incorectă și retrimit dosarul la Curtea de Apel Galaţi, cu sarcina de a se stabili prin expertiză un cuantum corect al dobânzii, conform cu cel practicat în acea perioadă de băncile comerciale româneşti.
LA PĂMÂNT! – La solicitarea Înaltei Curţi de a stabili cuntumul dobânzii conform legii şi a mediei pieţei, judecătorii „îngroapă” firma românească cu seninătatea personajelor din Kafka. Ei „uită” că dobânda se aplica și se calcula la valută și o compară cu dobânda la lei!!! Cum aceasta era, pe atunci, de peste 100%, judecătorii trag concluzia că „neamțul – cămătar” a fost, de fapt, un filantrop !!!. „în anul 1997, anul încheierii contractului de împrumut, dobânda medie a oscilat, în luna aprilie, în lei, era de 105,6% şi 112,7%. Dobânda de 29% stabilită de către părţi prin contractul de împrumut rezultă că este cu mult sub media practicată de băncile comerciale, cuantumul acesteia nefiind excesiv de oneros, ci în acord cu dobânzile practicate pe piaţă la acel moment, pe care nu le egalează şi nici nu le depăşeşte, fiind mult mai mic”, au decis judecătorii Alexandrina Zaharia şi Sarmisegetuza Tulbure, pe 9 octombrie 2009! Vezi mai jos!
În realitate dobânda la împrumuturile în valută era de circa 10-12 %, de 2,5 ori mai mică decât cea pretinsă de „filantropul” von Flondor! Decizia a rămas irevocabilă!
Fiscul german, mințit de Flondor
Între timp, pe 13 noiembrie 2008, la solicitarea Biroul Federal Central de Impozite (Fiscul – n.n.) din Germania, Nikolaus Freiherr von Flondor a declarat că a primit integral cele 380.000 DM împrumutate, dar nicio dobândă. De cele 150.000 DM primite suplimentar de la Agromec Berheci, Flondor a uitat să spună la Fiscul German.
În final, Agromec SA Berheci a rămas bună de plată cu încă 600.000 de mărci (1,1 milioane de lei noi), în ciuda faptului că plătise deja 460.000 DM pentru 310.000 DM împrumutate.
„Minuni penale” la Justiția din Galați
Judecătorii au constatat, irevocabil, că SC Agromec Berheci SA nu și-a putut plăti datoriile la stat și către furnizori din cauza forței majore care o exonerează de raspundere: Forța majoră a fost generată de faptul că statul român a uitat să despăgubească Agromec Berheci pentru calamitarea (100%), în 2003, a culturilor agricole. Statul român garantase, prin lege, că va plăti despăgubirile pentru culturile calamitate și asigurate dar …
Citește și Execuție economică. Fiscul din Galați cere bani de la firmele agricole chiar și pentru cazuri de forță majoră! Statul-tâlhar
Cetățeanul TV
