EXCLUSIV Diplomații României la Belgrad petrec cu consilierii președintelui Vucic. Românii din Timoc, persecutați

0
654
Diplomații României la Belgrad petrec cu consilierii președintelui Vucic
Ambasadoarea României la Belgrad, Oana-Cristina Popa, la petrecerea dată de Vladimir Bozovic, consilierul personal al președintelui sârb Aleksandar Vucic FOTO Facebook

Ce fac diplomații României la Belgrad pentru românii din Timoc? Ambasadoarea României la Belgrad nu și-a făcut timp, anul trecut, să vină nici măcar odată în Valea Timocului, pentru a asculta păsurile etnicilor români. În schimb, diplomatul a mers la petreceri private, la invitația unor personaje controversate, consilieri ai președintelui sârb Alexandar Vucic, care refuză să respecte drepturile comunității românești.

În timp ce autoritățile sârbe supun comunitatea românilor din Valea Timocului unui agresiv proces de deznaționalizare, refuzând sistematic să îi respecte cele mai elementare drepturi,  diplomații români acreditați în Serbia se mulțumesc să chefuiască chiar cu cei care îi asuprescc pe cei de același neam cu ei.

Din 2012, de când s-a încheiat vestitul acord bilateral între România și Serbia privind respectarea standardelor europene în privința minorităților, partea sârbă evită sistematic să îl aplice.

Oficialii sârbi una zic la București, iar alta fac la Belgrad. Astfel, pe 4 martie 2018, cu doar patru zile înainte ca Aleksandar Vucic să se întâlnească la București cu președintele Klaus Iohannis, la Bor, în inima Văii Tomocului, au avut loc alegeri locale, comunitatea românească acuzând grave abuzuri din partea autorităților, acuzații pe care le vom dezbate pe larg. Mai întâi însă să vedem ce fac diplomații români trimiși la post în Serbia.

Un chef de pomină cu diplomații României la Belgrad 

La sfârșitul anului trecut, ambasadoarea României la Belgrad, Oana-Cristina Popa, a participat la praznicul casei lui Vladimir Bozovic, consilierul personal al președintelui Serbiei Aleksandar Vucic.

Personaj controversat, Vladimir Bozovic este recunoscut în Serbia pentru declarațiile sale belicoase. Într-o vizită făcută, în ianuarie 2017, în Croația, la comunitatea etnicilor sârbi din această țară, Bozovic a ținut un discurs, în care a folosit una dintre „tezele“ favorite ale lui Slobodan Milosevic. El a vorbit despre presupusul pericol pentru sârbi din partea Croației, afirmând că „trecutul tragic“ nu va fi niciodată uitat. Bozovic le-a promis conaționalilor săi care trăiesc în Croația că țara-mamă îi va apăra prin orice mijloace dacă va fi nevoie. Declarația, apreciată de etnicii sârbi, a iritat însă autoritățile croate, care au protestat dur prin Ministerul croat al afacerilor externe.

Fotografiile de la petrecerea dată de controversatul Bozovic, postate pe Facebook chiar de ambasadoarea României, o surprind pe Oana-Cristina Popa în ipostaze inedite, alături de alți invitați care chefuiesc. Relaxat, diplomatul s-a distrat de minune, pozele vorbind de la sine.

 

Diplomat: „Este o problemă de discernământ“

Despre cum ar trebui să se compoarte diplomații acreditați în viața privată, surse avizate din MAE spun că aceștia nu se pot pune în orice fel de situație și că este o „problemă de discernământ“.

„Unui diplomat nu i se poate interzice să participe la momente de societate, dar nu trebuie să uite, șapte zile din șapte, că este diplomat acreditat. Nu se poate pune în orice fel de situații. Sigur, din perspectiva asta, Ministerul Afacerilor Externe are încredere în judecata diplomaților. Este o problemă de discernământ la ce acțiuni participă a persoanelor care ne reprezintă. Anumite asocieri sunt însă de evitat. Diplomații nu se pot manifesta ca orice alte persoane“, au explicat sursele citate.

Codul etic al diplomaților prevede că aceștia trebuie să aibă, în toate împrejurările, o conduită profesională și morală ireproșabilă, atât în timpul, cât și în afara serviciului; să dea dovadă de o atitudine demnă în activitatea profesională, precum și în relațiile personale; să se comporte astfel încât să păstreze și să întărească încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficiența Ministerului Afacerilor Externe.

Ce au făcut diplomații pentru românii din Timoc: au mers la festivaluri de folclor

La solicitarea Cetateanul.net, Ambasada României la Belgrad și-a prezentat activitatea în ceea ce privește românii din Timoc, cu vorbe frumoase, dar menite doar a cosmetiza realitatea, cât timp ambasadoarea României la Belgrad, Oana-Cristina Popa, nu a fost nici măcar o singură dată, în 2017, în Valea Timocului, pentru a asculta problemele cu care se confruntă etnicii români.

În schimb, oficialii Ambasadei României au fost de mai multe ori în Voivodina, pentru a participa la tot felul de evenimente „importante“, precum festivalurile folclorice de la Turia, Ovcea și Sărcia, „Portul Popular“ Alibunar, festivalul „Pâinea bănățeană“ de la Satu Nou, „Curcubeul Etniilor“ Uzdin, „Zilele Asociaţiei Teatrului de Amatori din Voivodina“ Alibunar şi multe altele.

„Acest tip de interacţiune oferă Ambasadei și ambasadorului, personal, modalitatea optimă de facilitare a contactului dintre membrii minorității românești de pe spațiu și oficiali sârbi, inclusiv pentru a discuta despre problemele persoanelor aparținând minorității române din Serbia, atât din Voivodina, cât și din Serbia de Răsărit. Ambasada și ambasadorul României la Belgrad sunt în permanență preocupați de identificarea și soluționarea problemelor legate de asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Serbia, în special în ceea ce privește Serbia de Răsărit, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie și serviciu religios în limba maternă“, sunt vorbele frumoase, dar goale ale oficialilor români de la Belgrad.

Diplomat: „Ambasada României trebuie să se afle în prima linie”

Surse din MAE au explicat cum a ajuns Bucureștiul să condiționeze parcursul european al Belgradului.

România a condiționat acordarea statutul de țară candidată la UE pentru Serbia, pentru poziția sa absolut necorespunzătoare față de comunitatea românească. S-a cerut atunci părții sârbe, dacă vrea să intre într-o comunitate de valori, să încheie un acord cu noi pentru respectarea drepturilor minorității românești, măcar în parametrii celui încheiat cu Ungaria. După lungi tergiversări și cu multe sincope, Serbia a semnat un protocol în legătură cu aspecte punctuale în ceea ce privește standardele europene de protecţie a minorităţilor. Pe partea relației cu Budapesta erau semnate acorduri de aceast gen, pe partea cu noi Serbia refuza cu încăpățânare. Deci, dincolo de inadecvarea la norma europeană, era și o diferență de tratament“, au declarat sursele citate.

Aceleași surse spun că, din păcate, de atunci autoritățile române au închis ochii la refuzul părții sârbe de a-și respecta angajamentele, iar o parte din vină aparține și diplomaților români.

Autoritățile de la București nu au urmărit respectarea acestui protocol, iar prima responsabilitate aparține misiunii diplomatice din Serbia. Atunci când discută cu autoritățile sârbe, diplomații români de la Belgrad trebuie să stea cu acest protocol pe masă. (…) Ambasada României se află în prima linie. MAE ar fi trebuit să ceară ambasadei un raport lunar în legătură cu situația comunității românești: situația școlilor în care se predă limba română, număr de elevi, situația bisericilor românești, mijloace de informare în masă, adică toate elementele care țin de minorități“, a afirmat diplomatul.

Alegeri locale din Timoc, măsluite de interlopii lui Vucic

În timp ce la București președintele sârb Aleksandar Vucic promitea respectarea drepturilor românilor din Timoc, Partidul Progresist, aflat la Putere, măsluia alegerile locale de la Bor, după cum acuză comunitatea românească din Valea Timocului.

Incidentele de la Bor nu fac însă obiectul preocupărilor Ambasadei României la Belgrad, care nu a luat încă o poziție oficială. Vom reveni, miercuri, 9 mai, cu detalii despre măsluirea alegerilor din comunitatea românească din  Serbia.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ


*