Jaful de la unele diguri de apărare din Deltă, „spălat” cu inundații controlate

0
936
digurile diguri de apărare

Cârpite de nenumărate ori, unele diguri de apărare împotriva inundaţiilor au înghiţit, de-a lungul anilor, zeci de milioane de la buget. Localnicii susţin că reparaţiile efectuate de Consiliul Judeţean Tulcea la diguri au fost făcute de mântuială și de aceea acestea cedează la fiecare inundaţie.

Banii dați de stat, dar și de Uniunea Europeană pentru consolidarea digurilor au ajuns în conturile unor societăți clientelare, care i-au ajutat pe patroni să ajungă în topul milionarilor în euro. Parchetul cercetează acum modul în care s-au cheltuit banii, după ce firma privată căreia îi aparțin digurile a sesizat posibila fraudă.

Peste 2 milioane de euro pentru lucrări neconforme

Pentru lucrările din zona Ceatalchioi au fost alocate sume imense. Astfel, prin Hotărârea nr. 12/30.11.2005 a Consiliului Judeţean Tulcea, s-a aprobat utilizarea sumei de 3,5 milioane lei, adică aproape un milion de euro, pentru consolidarea malului drept al braţului Chilia. Banii au intrat în conturile unei firme clientelare, abonată de ani de zile la contracte pe bani publici. Cu cele 3,5 milioane de lei, firma Coral SRL Tulcea a consolidat doar trei kilometri de mal. Ulterior, prin Hotărârea nr. 8/10.09.2007, aceeași firmă a mai încasat 3,8 milioane de lei, din fondul de solidaritate al Uniunii Europene, pentru continuarea lucrărilor la același obiectiv.

În documentația de atribuire a lucrării, la ”Necesitate și oportunitate”, s-a menționat: ”Pe malul drept al brațului Chilia km 111,5 malul este puternic erodat pe circ 500 de metri liniari, existând zone (însumând 215 metri liniari) în care taluzul amonte al digului este erodat aproape în întregime, punând în pericol stabilitatea digului. Eroziunea fiind într-o stare avansată, există pericolul ca la următoarele viituri digul să se rupă, inundând terenuri agricole de circa 6800 de hectare, precum și localitățile Ceatalchioi și Sălceni”.

Urma scapă turma la digurile din deltă

Firma Coral a încasat banii, iar lucrările sunt susceptile de proastă execușie. Concret, consolidarea digului a constat în aruncarea în apă a unor bolovani aduși cu basculantele, afirmă repreentanții Agrodelta Sireasa, care au alertat procurorii. Consiliul Județean Tulcea ar fi trebuit să sesizeze neregulile, dar cu Coral era firma de casă a județului, a închis ochii.

digurile
Lucrările de 3,5 milioane de lei …

Președintele CJ Tulcea la acea vreme, Florin Hrițcu, a semnat ”ca primarul” procesul-verbal de recepție a lucrărilor. Nici nu era de mirare, din moment de Hrițcu era nașul patronului de la Coral, Cornel Georgescu, după cum relatează presa.

Comisia de recepție a fost formată din Nicu Mihai, Caraman Sirma, actual secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Valentina Alexa, Nicușor Condrat și Vasile Marin. ”Vioara întâi” în această comisie a fost Caraman Sirma, director executiv în cadrul CJ Tulcea la acea vreme.

Afacerea cu iz penal s-a repetat ulterior. Coral SRL a primit de la CJ Tulcea un nou contract, pentru executarea unui dig gen ”potcoavă”, perpendicular pe digul DC1, în zona Călin-Podișca. După aceeași rețetă, muncitorii Coral au executat lucrarea prin simpla basculare de pământ amestecat cu resturi vegetale, fără ca în fapt să existe operațiuni de consolidare, spun cei care au asistat la operațiuni.

O mână spală pe alta

digurile
Vasile Gudu, deputat PNL, fostul prefect de Tulcea

Firma Coral s-a revanșat. Pentru susținerea sa, prefectul de la acea vreme, Vasile Gudu a beneficiat de finanțarea campaniei electorale din partea firmei private, fiind ales deputat, din partea PNL, în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea. Coincidență, în aceeași perioadă, Vasile Gudu și-a sporit considerabil averea. Potrivit propriei declarații de avere, Gudu a dobândit nu mai puțin de 163.000 metri pătrați de teren, reușind să-și contruiască și un imobil ”în regie proprie”, la Constanța. Asta cu toate că toate că posibilitățile sale financiare, în calitate de funcționar guvernamental, erau mai mult decât modeste.

Diguri de apărare reparate de mântuială, granița de Est a Uniunii Europene

Lucrările de consolidare a malului drept al braţului Chilia, care fac acum obiectul unei anchete penale, vizau un dig aflat în capitalul social al Agrodelta Sireasa SA, bun ce nu putea face obiectul unui contract de achiziție publică și nici alocării de fonduri publice sau europene pentru lucrări de construcții și reparații. Digul reparat de mântuilă a fost declarat granița de este a Uniunii Europene.

Unul dintre baronii locali care au recunoscut dreptul de proprietate al Agrodelta Sireasa asupra digurilor a fost prefectul de Tulcea, prof. univ. Lefter Chirică. În acest fel, Chirică a vrut să paseze fermei agricole întreaga responsabilitate asupra întreținerii infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Astfel, după ce ani de zile Agrodelta Sireasa notificase Prefectura Tulcea să ia măsuri pentru reabilitarea digurilor de apărare a comunei Ceatalchioi, erodate puternic de valurile Dunării, Chirică s-a spălat pe mâini, argumentând cu legea în față că digurile sunt în responsabilitatea exclusivă a fermei agricole. Că doar este PROPRIETARĂ.

digurile
Prefectul Chirică Lefter invocă tocmai proprietatea Agrodelta Sireasa asupra digurilor

Având în vedere faptul că digul ce face obiectul notificării este în patrimoniul Agrodelta Sireasa SA, obligația de întreținere a acestuia revine proprietarului (…) considerăm că SC Agrodelta Sireasa SA trebuie să ia măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa“, se arată într-o adresă a Prefecturii Tulcea, datată 26 aprilie 2006, și semnată de prefectul Lefter Chirică.

Recolta de pe 5.000 de hectare s-a dus  pe apa Sâmbetei

digurile
Agrodelta Sireasa a fost inundată ilegal, la ordinul Prefecturii Tulcea

Complicitatea criminală de care au dat dovadă funcționarii statului atunci când au închis ochii la nereguli nu a rămas fără urmări. Astfel, în timpul creșterii cotelor Dunării în anul 2010, zona de pe brațul Chilia km 111-114, pentru consolidarea căreia Coral a încasat peste 2 milioane de euro, a cedat, iar apele au inundat mii de hectarea de teren agricol, dar și localitatea Ceatalchioi.

Ca să salveze digul reparat de Coral și astfel să nu se descopere ce treabă de mântuială a făcut firma de casă a CJ Tulcea, autoritățile locale au preferat să facă mai multe breșe în taluz, după cum aveau să constate și procurorii DNA care au cercetat cazul.

În dimineaţa zilei de 23 iunie 2010, primarul din Ceatalchioi, Simion Damianov, însoţit de viceprimarul Tudor Cernega și de secretarul primăriei Stefan Poh, a adus mai multe utilaje pe digul care leagă Tulcea de Ceatalchioi. La dispoziţia acestuia, în dig au fost făcute cinci breșe, cu diametrul de trei metri fiecare. Astfel, pe apa Sâmbetei, adică a Dunării, s-au dus 1050 hectare cultivate cu orzoaică de toamnă, 2150 hectare cultivate cu floarea-soarelui și 1200 hectare cultivate cu porumb. Culturile distruse în urma deciziei iresponsabile a primarului Simion Damianov sunt estimate la peste 5 milioane de euro.

Grav este că Poliţia a asistat impasibilă la distrugerea digului, care se află în patrimoniul SC Agrodelta Sireasa SA, deci este proprietate privată.

Decizia de a sparge digul nu a salvat însă localitatea Ceatalchioi de apele Dunării, scopul declarat al breșelor. Astfel, Cheatalchioi a fost inundat aproape în totalitate.

Ulterior, Consiliul Județean Tulcea a dat vina pe edilii din Ceatalchioi pentru inundarea ”controlată”, deși aprobaseră breșele în digul de apărare făcute în zona Călin-Podișca.

Despre modul în care baronii locali de Tulcea au încercat să acopere urmele fraudei cu fonduri europene vor reveni cu noi dezvăluiri!

Articol preluat din Subiectiv de Tulcea

LĂSAȚI UN MESAJ


*