De ce are nevoie Capitala de un proiect de un miliard de euro început de Ceaușescu

Canalul care ar lega pe apă Capitala de Marea Neagră via Dunăre a fost practic abandonat de autorități din cauza lipsei banilor în ultimele două decenii, asta după ce a fost conceput de Nicolae Ceaușescu la sfârștul decadei anilor ’80. Proiectul hidrotehnic ar salva Câmpia Bărăganului de la secetă și ar putea deveni o cale de transport și o oportunitate de recreere, dar ar și costa în jur de un miliard de euro

Primăria Capitalei vrea să continuie un proiect început în 1986, atunci când Ceaușescu inaugura lucrările la Canalul Dunăre-București. Lucrările au fost continuate și după Revoluție, însă alocările financiare au fost mici. Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a declarat de curând că vrea un studiu din care să reiasă dacă este oportună sau nu continuarea canalului care ar lega pe apă Bucurestiul de Oltenița. „Pregătim acum un studiu de fezabilitate, de fapt, o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Mă refer la proiectul canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat aceasta.

Canalul Dunăre-București (sau Marea Neagră-București pentru că s-ar ajunge pe apă din Capitală la mare prin intermediul fluviului) ar trebui să aibă aproape 74 de km. Comform proiectului ceaușist, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, iar diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București).

Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu

Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeș și la Glina – pe râul Dâmbovița) și altul la Oltenița. Costul era calculat în 1997 la 400 de milioane de dolari, în 2009 la 600 de milioane de euro, iar acum s-ar apropia, conform estimărilor specialiștilor, la un miliard de euro.

Traseul canalului, sursa: stirileprotv.ro
Traseul canalului, sursa: stirileprotv.ro

Avantajele

Lucrările începute în 1986 au fost abandonate după Revoluție, deși unele estimări susțin că se se finalizase 70% din proiect. Acum, acesta trebuie refăcut de la zero pentru că plăcile de beton au fost distruse sau furate.

  • Energie

La cele patru ecluze s-ar putea amenaja și hidrocentrale. Astfel, După Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW, ne-a apreciat un specialist în domeniu.

  • Irigații

“Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil, dintre care 30.000 sunt afectate de secetă”, ne-a declarat Victor Amzea, unul dintre fermierii din Ialomița.

  • Transport

Conform proiectului, calea navigalbilă ar putea prelua o parte din transportul de mărfuri dinspre și spre frontiera de sud a României. Un ultimul studiu susține că l peste 20 de milioane de tone de marfă ar fi transportate anual pe acest canal.

canal vechidunarebuc

  • Evitarea inundațiilor

Proiectul ar fi benefic și din punct de vedere hidrografic pentru că ar strange viiturile produse de inundații, iar apele nu s-ar mai duce în sate. 30.000 de hectare de teren agricol şi peste 6.000 de gospădării ar fi ferite de inundaţii, conform aceluiași proiect.

  • Relaxare

Specialiștii în turism consideră că acest canal ar putea deveni și un punct de agrement la sfârșit de săptămână și nu numai. “Bucureștenii și nu numai s-ar putea deplasa câțiva zeci de km pentru a se caza la o pensiune sau hotel ridicat pe marginea canalului. Poate fi o sursă bună de relaxare la sfârșit de săptămână. Totodată, pe aceste canal, dacă se va putea naviga, se pot face curse de tip feribot între Capitală și Marea Neagră, via Dunăre”, ne-a declara Cătălin Parfene, agent de turism.

Iliescu, un oponent

Oponenții finalizării canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane și impactul ecologic negativ. În anii ’80, din postura de director al Consiliului Naţional al Apelor, Iliescu a mai dat o dată aviz negativ proiectului, enumerând foarte multe motive. „Nu există raţiune economică pentru un asemenea canal, nu există activitate economică atât de intensă, nu există mărfuri care să fie transportate, nu există trafic”, a argumentat fostul preşedinte, specialist în domeniul hidrotehnic.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.