Cum putem obliga statul să ia măsuri împotriva poluării

poluare
Aglomerația face din București unul dintre cele mai poluate orașe ale țării

Aproape 23.000 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare – cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare sau boală pulmonară obstructivă cronică. Avocatul Adrian Cuculis explică de ce autoritățile sunt vinovate pentru proasta calitate a aerului și ce puteți să faceți pentru a obliga statul la schimbarea standardului de viață din această perspectivă.

Cu toate că dreptul la un mediu sănătos este garantat de Constituție (art.35), stațiile de măsurare a aerului arată că murim încet și sigur din cauza poluării tot mai mari.

Astfel, din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India. Iar pentru toate acestea sunt vinovate autoritățile, pentru care reducerea poluării este doar un slogan ieftin.

Soluția pentru reducerea poluării: Proces colectiv

poluare
Avocatul Adrian Cuculis susține un demers colectiv pentru obligarea statului de a lua măsuri împotriva poluării

Avocatul Adrian Cuculis spune că, printr-un demers colectiv în justiție, statul poate fi obligat să ia măsuri pentru reducerea poluării.

„Obligarea statului român la îmbunătățirea calității aerului prin măsuri efective presupune ca procesul să fie unul colectiv și va viza chemarea în judecată atât a Ministerului Mediului, cât și a tuturor autorităților locale și centrale pentru a adopta efectiv măsuri de îmbunătățire a aerului. Zecile de mii de cancere pulmonare sunt o manifestare a efectelor poluării excesive.Mediul din nefericire, a rămas tot o neprioritate pentru România, însă datele statistice sunt nu îngrijorătoare, ci alarmante”, arată Adrian Cuculis.

Legea 104/2011 care este promotorul a tot ceea ce înseamnă protecția aerului înconjurător, arată specialistul, este „o expresie a legislației europene” la care și România a aderat.

Astfel Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător atrage atenția că „Pentru a proteja sănătatea umană și mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și comunitar”.

În consecință, emisiile de poluanți atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute sau reduse și ar trebui stabilite obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându-se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a Sănătății.

Dreptul la un mediu sănătos, doar pe hârtie

Adrian Cuculis spune că statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, dar tot statul încalcă acest drept. Din acest motiv, avocatul este decis să inițieze un demers în instanță.

„Autoritățile au obligația de a se îngriji de sănătatea cetățenilor, dar statisticile arată jalnic.De ce nu s-a vorbit mai mult până acum despre poluarea masivă? Pentru că în ultimii ani nu s-a știut cu exactitate cât de poluat este aerul. Rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediului nu funcționa. Vom organiza în perioada următoare, un proces tip Class Action – colectiv, cu cei din București care vor să se alăture demersului și vom cere tuturor instituțiilor regăsite în Legea 104/2011, atât centrale cât și locale, sub sancțiunea de daune cominatorii pe ziua de întârziere, să ia măsurile necesare, pentru ca în Capitală să se poată respira”, spune avocatul.

„Stațiile Ministerului Mediului sunt cele care măsoară poluarea aerului în București. Astfel, dacă se analizează acești indicatori, ei arată aproape zilnic depășiri pentru poluarea cu praf  – particule PM10 și PM2.5, unde valorile maxim admise sunt depășite și de 2-3 ori”, mai precizează Adrian Cuculis.

Harta calității aerului

Harta calității aerului

Bucureşti este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor în suspensie (PM10 şi PM2.5), particule fine generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, depăşesc constant nivelul maxim acceptat de legislaţie.

Legislaţia din România relevă faptul că nivelul particulelor în suspensie PM2,5 nu trebuie să depăşească valoarea anuală de 20 ug/ m3 pe an. Această ţintă trebuie atinsă, ca medie anuală, până în anul 2020.

România a avut obligaţia de a stabili planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului încă din anul 2010. După mai multe informări, Ministerul Mediului a fost dat în judecată la Curtea Europeană de Justiţie pentru că autorităţile nu au luat măsuri de reducere a poluării aerului în Capitală. Potrivit Comisiei Europene, în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod constant încă de la momentul în care dreptul UE a devenit aplicabil României, iar în 2016 valorile au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

Statistici îngrijorătoare

Un raport al Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM) privind calitatea aerului arată că în anul 2017 s-au înregistrat mai multe depăşiri ale valorilor limită sau ţintă pentru dioxid de azot, particule în suspensie (PM 10, PM 2.5), ozon şi benzen, în special la staţiile de trafic, dar şi la unele staţii de fond urban din câteva aglomerări urbane: Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova.

Anul trecut, opt staţii din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului au înregistrat depăşiri ale valorilor maxime de PM 10 mai mult de 35 de zile. Trei staţii erau din Bucureşti, iar o staţie din Iaşi a înregistrat valori peste limită timp de 83 de zile, în 2017. Aceeaşi staţie de trafic din Iaşi a înregistrat, anul trecut, 67 de depăşiri ale valorilor maxime admise de pulberi în suspensie.

Calitatea aerului, de la teorie la practică

În Capitală, cel puțin, au fost adoptate mai multe măsuri pentru reducerea poluării, care au rămas însă doar pe hârtie.

Astfel, în 2010, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului care prevedea că instituțiile din București trebuia să aplice 43 de măsuri pentru reducerea poluării, printre care:

  • creșterea suprafeței de spațiu verde până la 26 mp/cap de locuitor;
  • interzicerea staționarii vehiculelor individuale pe prima bandă de circulație a străzilor principale și dedicarea acestor benzi transportului în comun și cicliștilor;
  • amenajarea de piste pentru biciclete și încurajarea transportului alternativ;
  • modernizarea transportului public/transport public integrat/mijloace de transport cu expunere scăzută la blocaje în trafic – metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;
  • vehiculele mai mari de 5 tone vor circulaîn centrul orașului doar cu taxă;
  • realizarea oricărei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționată de amenajarea și întreținerea corespunzătoare a unui spațiu verde cu suprafață de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei aferentă proiectului.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.