Analiză Cozmin Gușă – Provocările 2018, anul cel mai greu pentru primii patru oameni în stat

0
187
provocări

Consdultantul politic Cozmin Gușă afirmă că, în 2018, președintele Klaus Iohannis va avea parte de multe provocări din partea oponenților săi politici. La rândul său, Liviu Dragnea, șeful PSD, va trebui să-și negocieze cu abilitate, funcția de șef al social democraților pe parcursul următoarelor 12 luni.

Cozmin Gușă mai susține, în comentariul publicat pe realitatea.net, că premierul Tudose va avea provocarea de a-și consolida statutul de prim-ministru prin proiecte generatoare de creștere sustenabilă.

Klaus Iohannis, obligat să-și demonstreze calitățile de negociator

– ca președinte al unui stat din clubul euratlantic, Klaus Iohannis va avea ca principală provocare menținerea unui climat intern care să ne poată califica în continuare ca membri legitimați ai noii construcții europene, cu obiectiv de parcurs, preluarea președinției UE în 2019;

Lupta explicită împotriva exceselor antidemocratice ale PSD-ALDE nu îi va mai fi suficientă, Iohannis fiind obligat să își demonstreze concret atât eficiența prezidențială prin poziții și proiecte implementabile imediat, dar și calitățile de negociator în bilateralele cu SUA, Rusia, China, Germania, Franța (plus poziționarea în dosarul trumpismului #IERUSALIMCAPITALĂ!), ce vor aborda România cu propuneri concrete, în contextul redesenării alianțelor în regiune.

Călin Popescu Tăriceanu, construcția unei platforme prezidențiale

– după ce în 2017 a “călărit”, cu succes în sondaje, conjunctură creată de “meciul antijustitie”, Tăriceanu va fi obligat să-și asigure frecventabilitatea în interiorul familiei liberale europene, fapt ce îi va crea o evidentă distanțare de linia PSD;

Principala preocupare a susținătorilor săi, publici și nepublici (!), interni și externi (!), va fi construcția unei platforme prezidențiale pentru candidatul Tăriceanu din 2019, respectiv lărgirea bazinului electoral, fie spre dreapta (achiziții de vectori din PNL), fie spre stânga (negocieri cu PSD pentru Tăriceanu – candidat comun); în continuare, decizia strategiei pentru Tăriceanu va fi dictată de factorul extern.

Liviu Dragnea, negocieri „pe sârmă”

– dacă nu va mai fi președinte al PSD, Dragnea va “sfârși politic în chinuri”, nici înțelegerile subterane nu-i vor mai funcționa, nici susținători onești nu va mai avea (reușind contraperformanța de a nu respecta nicio înțelegere pe care a parafat-o în ultimii ani!); provocarea majoră pentru politicianul Dragnea va fi deci negocierea funcției de șef al social democraților măcar pe perioada anului 2018, iar pentru a reuși asta este dispus să cedeze major;

va încerca să-și uzufructeze funcția politică prin negocieri subterane cu oameni din noua justiție bulversată total, va forța numiri de șefi noi și loiali în Curți și Parchete, cu scopul disperat de a bloca/amâna avalanșa dosarelor sale penale, corespunzătoare totuși unui istoric incredibil de baron dispus la ilegalități și complicități bugetofage.

Mihai Tudose, obligat la poziții publice

– aflat sub presiunea majoră a echipei Dragnea de la partid, Mihai Tudose a reușit totuși “flotabilitate”, dar n-a putut încă nici să confirme, nici să construiască; are provocarea de a-și consolida statutul de prim-ministru prin proiecte generatoare de creștere sustenabilă;

– simpla rezistență la atacurile aripii penale din PSD nu-i va fi suficientă nici lui în 2018, va fi obligat la poziții publice care să sugereze mult mai mult decât un „joc la dublu pozitiv „, ci o delimitare netă de inițiativele distructive ale vectorilor majorității la adresa statului român; demnitatea de prim-ministru se plătește nu doar cu fidelitate la adresa majorității, ci mai ales cu corectitudine față de cetățenii onești și patrioți.

–––

#REZIST

– Marea realizare a mișcării #REZIST a fost reinventarea CIVISMULUI românesc (reușită chiar cu contribuția excepțională a celui ce-l teoretiza și apoi deplângea pierderea sa în anii ‘90, Mihai Șora!); marea provocare pentru #REZIST în 2018 constă tocmai în refuzul politizarii acțiunilor sale, în “expedierea” către partidele politice a tuturor celor care au dorințe de agregare politică;

– Mișcarea poate rămâne salvatoare și folositoare depășirii crizei majore pe care o trăim, doar reprezentând în continuare strict interesele CETĂȚEANULUI APOLITIC, dar corect, responsabil și patriot, prezentând în plus public și proiecte administrativ – profesionale generate din expertiza dovedită a multor cetățeni ce militează public și dezinteresați de parvenire personală;

Mass-media

– Presa românească a ajuns azi să fie folosită și decredibilizata prin concurența dorinței de protecție mediatică a vectorilor puterii post ‘89, cu frică de șantaj și lăcomia patronilor media, ce au creat împreună un mediu de exprimare publică haotic, antinațional, deprofesionalizat; în 2017 a fost evidentă acțiunea patronatelor străine din mass-media de a “pescui în ape tulburi” și a-și genera profituri nemeritate, respectiv disperarea patronatelor românești de a-și folosi instituțiile media pentru negocieri obscure de salvare personală; rezultatul a fost evident lamentabil și nesatisfăcător atât pentru mentalul colectiv românesc, cât și pentru cei ce sperau inutil și naiv beneficii concrete din partea majorității penale; provocarea în 2018 pentru mass-media ar fi recoagularea într-o structură de reprezentară fundamentată pe o sumă de principii, necesare României în criza majoră, ce ar putea servi în mod onest atât consumatorului de media, cât și, pe termen mediu și lung, investitorului media interesat de succes onorabil.

LĂSAȚI UN MESAJ


*