Aeroportul Otopeni a fost „devalizat”, în 2016, chiar de proprii acționari – Ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea!
Pentru prima dată, cei doi acționari „au muls” 75% din profitul companiei „Aeroporturi București”, spre deosebire de 50%, cât „au tras” anii anteriori.
A depășit, în 2015, obiectivul de pasageri pentru 2018
Aeroportul Henri Coandã de la Otopeni, (Bucuresti), cel mai rentabil aeroport internațional din România și-a dublat, practic, traficul de pasageri în ultimii opt ani. În 2015 a fost înregistrată cea mai spectaculoasă creștere a numărului de pasageri (cu tranzit direct) de 11,6% de la 8,32 milioane de pasageri, la 9,29 milioane de pasageri. „Creșterea este cu adevărat impresionantă. Strategia de performanță prevedea, pentru 2015, un trafic minim de pasageri de 8,6 milioane în 2015, ținta propusă pentru 2018 fiind de 8,86 milioane de pasageri. Otopeniul ne-a depășit cele mai optimiste previziuni”, ne-au spus surse din Ministerul Transporturilor.
Profit net de 178 de milioane de lei
Creșterea numărului de pasageri s-a reflectat și în rezultatele economice ale companiei, de-a dreptul impresionante, ne-au spus sursele din ministerul Transporturilor.
Potrivit datelor oficiale, compania „Aeroporturi București” a realizat în 2015 un profit net de 178,78 milioane de lei, cu 81% mai mare decât cel din 2014 și a plătit la bugetul de stat un impozit pe profit de peste 35 de milioane de lei.
„Lăcomia” acționarilor riscă să blocheze activitatea
Cele mai bune rezultate financiare din istoria de după 1990 nu au dus însă și la cea mai înțeleaptă utilizare a banilor. Acționarii, Ministerul Transporturilor (reprezentantul statului – 80% din acțiuni) și Fondul Proprietatea (20% din acțiuni) au decis, pe 30 mai 2016 să-și însușească dividende de 75% din profitul net. Astfel, statul a încasat 109,65 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea a „tras” 27.413.946 lei din banii Aeroportului Otopeni. Până acum, acționarii „au muls” doar 50% din profiturile anuale.
În acest context este greu de înțeles de ce Fondul Proprietatea s-a opus angajării a 108 noi salariați pe posturile deficitare (de la 1.408 la 1.516 angajați), dar și creșterilor salariale pentru angajați, pe motiv că astfel le-ar scădea… profiturile. Or, „binecuvântarea” creșterii numărului de pasageri se poate transforma repede în blestem. „Orice am face, capacitatea aeroportului este de zece milioane de pasageri anual. Construirea unui nou terminal este obligatorie, în viitorul apropriat”, ne-au spus surse din minister. Până atunci, au apărut cozile, mai ales la intrarea în țară. „Ajungem să regândim fluxurile pasagerilor la intrarea în țară, pentru a micșora timpul de stat la coadă”, ne-au spus surse din cadrul aeroportului.
Cine dorește o criză la aeroportul Otopeni?
Paradoxal, în contextul de mai sus, pe 1 iulie 2016, Sorinel Ciobanu a fost revocat pe 1 iulie din funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și înlocuit, interimar, de unul dintre membrii Consiliului de Administrație al CNAB, Cosmin – Cătălin Peșteșan, manager public în cadrul Direcției de Transport Aerian la Ministerul Transporturilor. El este singurul care i-a făcut o plângere penală lui Sorinel Ciobanu, dar surse din interiorul companiei suspectează că acesta ar face jocul „echipei” fostului manager Liviu Radu, care a aprobat în 2014, o reevaluare penibilă a activelor aeroportului, în care valoarea terenului de la Băneasa și de la Otopeni era stabilită la 0,6 euro/m.p.!? Reevaluarea avea drept consecință diminuarea capitalului social al companiei, fapt care nu s-a mai petrecut ca urmare a intervenției ministrului de atunci, Dan Șova.
De fapt, deja au apărut voci care susțin că numirea lui Peșteșan ar fi o continuare a planului din 2014, prin care se urmărea înstrăinarea acțiunilor companiei după intrarea acesteia în criză și micșorarea capitalului social, după „reevaluarea” activelor.
O ecuație pe care trebuie să o rezolve Sorin Bușe, noul ministru al Transporturilor.
Cetățeanul TV
