Revoluția fiscală Dragnea – Tudose. Ce s-a schimbat pentru români după modificarea Codului Fiscal

0
188
Tudose
Introducerea obligativității depunerii declarației de avere poate avea drept consecință impunerea de noi taxe pentru români

Guvernul a explicat, într-un comunicat de presă, măsurile de modificare a Codului Fiscal adoptate miercuri prin Ordonanţă de Urgenţă, susţinând că acestea au un „impact benefic atât economic, cât şi social”.

Una dintre principalele prevederi este reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură contestată mai ales de primari, care spun că vor rămâne fără bani de investiţii, iar unele administraţii locale ar putea intra în incapacitate de plată. În comunicatul de presă, cabinetul condus de premierul Mihai Tudose a explicat însă că măsura „are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit, să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor”.

În domeniul impozitării societăţilor, Ordonanţa de Urgenţă adoptată în şedinţa de miercuri revizuieşte sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management. În prezent, firmele care obţin venituri din consultanţă şi management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale).

„Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului”, susţine Guvernul.

Combaterea externalizării profitului multinaționalelor

Ordonanţa transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin:

– limitarea deductibilităţii dobânzilor;

– introducerea impozitării la ieşire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

– consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

– introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Contribuțiile sociale

În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la de la 9 (angajat şi angajator), la 3, după cum urmează:

– contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;

– contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

– contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Se stabileşte transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

– CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS) sau alte categorii de venituri.

Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, susţine Guvernul.

Impozitul pe venit

În domeniul impozitului pe venit, Ordonanţa prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse.

Guvernul spune că măsura – contestată în special de autorităţile locale – are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor.

Deducerile

O altă modificare adusă Codului Fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

– de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,

– de la 3. 000 lei (în prezent) la 3. 600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menţinut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilităţi în condiţiile majorării salariului minim brut pe ţară şi al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat, susţine Executivul.

Alte modificări fac referire la sancţionarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool şi produse din tutun.

Controversele

OUG privind Codul Fiscal a fost adoptată miercuri într-o şedinţă care s-a desfăşurat în timp ce, în Piaţa Victoriei, câteva sute de persoane protestau faţă de măsurile care vor fi introduse astfel, în principal faţă de transferul plăţii contribuţiilor de la angajator la angajat.

Premierul Mihai Tudose a spus, la începutul şedinţei din Guvern, că este ”o inflamare excesivă” a opiniei publice, el susţinând că măsurile privind externalizarea profitului ”au inflamat nişte multinaţionale”.

”Pe ordinea de zi sunt măsurile de modificare a Codului Fiscal şi, ca să nu fiu secretos, vă spun care este părerea mea şi a unora dintre colegii mei despre inflamarea excesivă a opiniei publice. Este vorba despre trecerea contribuţiilor. Acolo şi sindicate şi patronate , care până mai deunăzi erau foarte în regulă cu trecerea contribuţiilor, s-au inflamat, după ce Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nefăcând practic altceva decât să transpună în legislaţia noastră o directivă europeană, precum şi alte măsuri pe care noi considerăm că e bine să le luăm, ca să nu mai fie deductibil tot profitul. Adică să avem şi noi nişte bani din care să facem educaţie, sănătate şi infrastructură. În acest sens, s-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire înţeleg că au înţeles că nu e cazul, că finalul va fi acelaşi”, a afirmat Mihai Tudose la începutul şedinţei Guvernului.

La finalul şedinţei Cabinetului Tudose, ministrul Finanţelor, Ionuţi Mişa, a spus că măsurile de modificare a Codului fiscal sunt benefice atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni, în condiţiile în care vor duce la scăderea contribuţiilor sociale de la 39,25% la 37,25%, la scăderea numărului de contribuţii aflate în sarcina angajatorului de la nouă la trei şi la reducerea birocraţiei, angajatorul va răspunde penal în cazul în care va reţine contribuţiile sociale din salariul brut şi nu le va plăti către stat, iar multinaţionalele vor trebui să plătească taxe şi impozite în România la fel ca în celelalte ţări.

Ministrul a ţinut să transmită un mesaj companiilor multinaţionale care activează în România, avertizând că acestea vor trebui să-şi plătească taxele la fel ca în alte ţări.

”Le spun companiilor multinaţionale, care încearcă să evite plata impozitelor şi taxelor, că vor trebui să respecte Romania şi să plăteasca aceste impozite şi taxe la fel ca în celelalte ţări”, a afirmat Mişa.

El a subliniat că aceste măsuri sunt benefice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii.

”Aceste măsuri sunt beneficie şi pentru cetăţeni şi pentru companii. (…) Se realizează o scădere o scădere a contribuţiilor sociale de la 39,25% în prezent la 37,25% începând din 2018”, a afirmat Mişa.

El a subliniat că vor scăderea numărului contribuţiilor sociale aflate în sarcina angajatorului, de la nouă la trei în 2018. Mişa a spus că vor creşte contribuţiile pentru Pilonul I de pensii, în cazul unui salariu mediu, de la 706 lei la 849 lei. În plus, impunerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri, în cazul companiilor cu afaceri anuale de sub un milion de euro, va reduce birocraţia.

”Trecerea de la un impozit de 16% din venit la 1% din cifra de afaceri va simplifica mult partea contabilă, de aceea am extins măsura pentru companiile cu afaceri anuale mai mici de un milion de euro”, a afirmat Mişa.

LĂSAȚI UN MESAJ


*