Tot mai multe indicii duc spre concluzia că se pregătește afacerea Belina la Galați, o reeditare a concesiunii din Teleorman, însă – culmea! – ministrul Agriculturii, Petre Daea, se opune. Cel puțin deocamdată.
La Galați există cel mai mare lac de luncă din România, Lacul Brateș, cu un luciu de apă de 2.042 ha. Este numit și „Balatonul României” pentru că este „cel mai mare”, dar și în amintirea faptului că pe la 1900 încă mai era un lac imens, de 27.000 ha de luciu de apă.
A fost abandonat în 2001, când a fost falimentată fosta societate de stat Pescogal SA, prin care era administrată și Ferma Piscicolă Brateș. Deși ar putea deveni o afacere în producție de pește și agrement și din 2007 au fost depuse mai multe cereri de preluare a lacului în concesiune, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) n-au dat curs solicitărilor. Sub Guvernul Dăncilă, șansele ca „Balatonul României” să fie reabilitat au scăzut. Recent, ministrul Petre Daea a afirmat că Lacul Brateș nu poate fi concesionat pentru că nu permite legea!
Afacerea Belina la Galați. „Balatonul României”, de la 27.000 ha la 2.000 ha
Lacul cu suprafața de 27.000 ha a devenit legendar de pe vremea tinereții lui Petru Rareș, care, înainte de a deveni domnitor al Moldovei, se ocupa cu pescuitul la Brateș. Carele sale aprovizionau cu pește nu numai mangopeția Curții Domnești de la Suceava, ci și cetățile Tighina, Cetatea Albă și Chilia. Dincolo de legende, Lacul Brateș a dat bunăstare locuitorilor din zonă.
În Vadul Ungurului, cartierul gălățean situat în apropierea lacului, exista o cherhana de primă stocare și sărare a peștelui și zeci de ghețării, la care era asigurată gheața necesară pentru transportarea peștelui în căruțele cu coviltir, care plecau la drum seara. Aceeași bunăstare era și în satele din zonă, în care principala ocupație erau pescuitul și negoțul cu pește.
Afacerea Belina la Galați. Șantierul „Ana Pauker”
În urmă cu o sută de ani, luciul de apă al Brateșului încă mai era de 27.000 ha și își merita renumele de „Balatonul României”. În perioada interbelică, au fost construite mai multe diguri pentru eliminarea riscului inundațiilor în Lunca Prutului și a fost desecată o parte din lac, a cărui suprafață a fost redusă la 7.900 ha. În anii ’50, pe malul Brateșului a fost înființat șantierul „Ana Pauker”, al cărui scop era desecarea zonei pentru ca mii de hectare să fie transformate în terenuri arabile. Era perioada de avânt muncitoresc când, în vizita sa la București, Hrușciov le recomanda comuniștilor români să facă agricultură până și pe acoperișurile blocurilor. Din Lacul Brateș au mai rămas 2.042 ha de luciu de apă. Așa a fost înlocuită delta cu arabilul.
Afacerea Belina la Galați. „Pescăriile Statului”, de la glorie la faliment
În anii ’60, a fost înființată Ferma Brateș, care împreună cu alte exploatări piscicole a fost inclusă în Întreprinderea Piscicolă Galați. O mare parte din peștele pescuit din Brateș și din Dunăre ajungea la fabrica de conserve. Tradiții erau din 1912, când la Galați au fost înființate „Pescăriile Statului”, din care făceau parte un port de pescărie, o hală acoperită pentru vânzarea zilnică en gros a peştelui, spaţii pentru angrosişti şi comisionarii de peşte, o staţie de încărcare a peştelui în vagoane CFR, un frigorifer central, o piaţă pentru căruţele care cumpărau peşte pentru desfacere la sate, depozite de gheaţă etc. În 1992, întreprinderea de stat a fost transformată în Pescogal SA Galaţi, care producea 17% din producţia de conserve de peşte din România. Prin 1994, liderii PDSR Galați l-au numit director pe Florin Pâslaru, care a falimentat Pescogalul.
Afacerea Belina la Galați.Prima tentativă de relansare, primul eșec
În 2001, activele Fermei Brateș au fost scoase la licitaţie. Sediul fermei, magazii, utilaje, bărci şi unelte de pescuit au fost cumpărate de Stelian Rusu, un fost hocheist. În 1997, Rusu reuşise să preia, de la Primăria Galaţi, Plaja Brateş şi Restaurantul „Perla”, amenajate în anii ’60 pe malul lacului. De fapt, banii nu erau ai lui Rusu, ci ai lui Alfonso Calderone, un italian aflat în căutarea unei afaceri. Fostul hocheist s-a ocupat, la început, doar de exploatarea plajei. Ulterior, a obținut și concesionarea în nume propriu a Lacului Brateș, dar nu a făcut mare lucru. La un moment dat, Stelian Rusu s-a asociat cu inginerul piscicol Grigore Mihalache, care fusese șef de fermă la Brateș până în 1997 și a pus la punct un plan de refacere a exploataţiei piscicole. Însă, la scurt timp, Rusu a decedat și astfel s-a anulat concesiunea încheiată în nume propriu. De atunci, Lacul Brateș este abandonat. Fundul lacului s a colmatat din cauza aluviunilor aduse de viiturile de pe râul Chineja și adâncimea a scăzut până la 1,2 metri.
Afacerea Belina la Galați. În 2016, noi cereri de concesionare
În ultimii zece ani au fost depuse la ANPA mai multe cereri de concesionare a celor 2.063 ha, 2042 ha luciu de apă și 20 ha teren. În 2008, a depus o astfel de cerere și fostul șef al Fermei Brateș, Grigore Mihalache, care e inginer piscicol și are experiența necesară relansării activității. Fiul și nora lui Mihalache sunt tot ingineri piscicoli, deci sunt garanții în ce privește viabilitatea proiectului. În 2009, a depus cerere și o asociere condusă de Alfonso Calderone, cel care îl finanțase pe Stelian Rusu. ANPA nu a organizat nicio licitație. Ultimele solicitări de concesionare a lacului datează din 2016. La aceste scrisori de intenție a reacționat și ANPA. În noiembrie 2016, Vasile Bocănială, şeful Filialei Moldova a ANPA, declara că la București e în lucru dosarul concesionării Brateșului. Fuseseră depuse patru scrisori de intenție. Prima dintre ele, a Comfig SRL, firma familiei de ingineri piscicoli Mihalache. Altă solicitare era de la Gropeneanu Com SRL Brăila, al cărei administrator, Aurel Gropeneanu, deține două bălți în județul Brăila. A treia ofertă era a Ibolyei Rusu, văduva lui Stelian Rusu.
Afacerea Belina la Galați. Printre cei care vor Brateșul este și consilierul lui Dragnea
A patra ofertă e cea mai interesantă. Vrea să preia lacul și Florin Pâslaru, cel care a falimentat Pescogal SA și, implicit, Ferma Brateș. Este inginer piscicol, dar și un personaj extrem de controversat.
A fost deputat PSD între 2008 și 2016, dar nu a mai putut candida pentru un nou mandat după ce a fost condamnat penal pentru că și-a angajat fiul la cabinetul parlamentar. A pierdut și procesul cu CNSAS, care l-a deconspirat că a fost turnător la Securitate cu numele de cod „Pintea”. A depus solicitarea prin firma Paf Media SRL, la care sunt asociați soția și fiul său. „Vom face pe dracu’ în patru ca lacul Brateş să dea din nou peşte. Sigur, lacul poate fi şi o zonă de agrement, dacă e făcută elegant”, declara Pâslaru. Firma Paf Media este și administratorul TV Galați, televiziunea locală a PSD, abonată la banii Primăriei și CJ Galați, „abonare” care este subiectul unui dosar al DNA Galați. Și pentru că nimic nu-i întâmplător, din 2017 Florin Pâslaru este consilierul președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Afacerea Belina la Galați. Petre Daea: Legea nu permite concesionarea!
Procedura de concesionare demarată în 2016 ar fi trebuit să fie continuată de noul ministru al Agriculturii, Petre Daea, dar prima jumătate de mandat a trecut fără să se întâmple nimic.
La o interpelare în Senat, ministrul Daea a dat un răspuns extrem de confuz, prin adresa 11.985/10.10.2018. Pe de o parte, spune că „terenul în suprafață totală de 2.063 ha aferent Lacului Brateș, supus concesionării, este proprietatea publică a Statului Român, în administrarea ANPA”. Exprimarea „terenul supus concesionării” înseamnă că poate fi concesionat. Dar răspunsul lui Daea continuă halucinant: „În acest moment, Lacul Brateș nu este concesionat deoarece cadrul legislativ nu a permis acțiunea de concesionare”!? Răspunsul lui Daea sugerează o temporizare. E posibil să se încerce afacerea Belina la Galați, concesionarea Brateșului către Pâslaru, consilierul lui Dragnea, dar se tem de reacțiile presei.
Cetățeanul TV