Primarul general Gabriela Firea primește prima lovitură serioasă din 2019, după ce Curtea de Apel București a publicat motivarea deciziei din noiembrie anul trecut, în care explică de ce companiile municipale sunt ilegale.
Prin Decizia civilă nr. 6504 din 22 noiembrie 2018, Curtea de Apel București admitea recursul formulat de USR și de consilierii municipali Roxana Wring și Ana Maria Ciceală, împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de Tribunalul București.
Cei doi consilieri municipali și USR acționaseră în judecată Consiliul General al Municipiului București (CGMB), Municipiul București și Service Ciclop SA cerând anularea tuturor hotărârilor Consiliului General prin care au fost înființate 22 de companii municipale ale Primăriei Capitalei.În principal, USR contesta în fața instanței modalitatea de înființare a acestor companii, motivând că hotărârile CGMB au fost adoptate ilegal, cu votul a jumătate plus unu din numărul total de consilieri, și nu cu majoritate calificată de două treimi, așa cum ar fi fost necesar, dat fiind faptul că respectivele proiecte privesc patrimoniul Capitalei.
Motivarea deciziei Curții de Apel București, obținută de București FM, reține în cauză nu doar că a fost încălcat cvorumul de două treimi cerut de Legea administrației publice locale, ci și că, în cele 22 de companii nou înființate, CGMB are o pondere mult prea mare față de celălalt asociat, Ciclop SA, care este tot o firmă a Primăriei Capitalei. Dată fiind această disproporție vădită precum și faptul că Ciclop SA nu poate veni cu un aport real, în bani ori expertiză pentru a presta servicii ce nu au nici o legătură cu profilul său de activitate, instanța concluzionează că cele 22 de companii municipale,sunt ”leonine”. Asta înseamnă că nu a existat intenția reală a unei asocieri în vederea prestării unei activități economice. Și că asocierea s-au făcut de formă, unul dintre asociați controlând, în fapt, total firmele nou create.
Companiile municipale sunt ilegale. Trebuia majoritate calificată
În motivarea deciziei civile, judecătorii Curții de Apel au validat argumentele consilierilor municipali Wring și Ciceală și ale USR privind următoarele aspecte:
(i) faptul că hotărârile CGMB de înființare a companiilor municipale ale Primăriei Capitalei sunt hotărâri care privesc patrimoniul în accepțiunea art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și nu sunt supuse excepției prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. f) din același act normativ, avută în vedere de Tribunalul București și care stabilește regula majorității calificate pentru adoptarea hotărârilor indicate limitativ în cuprinsul textului legal și
(ii) art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice nr. 215/2001 prevede un cvorum necesar pentru adoptarea hotărârilor CGMB referitoare la patrimoniul autorității de două treimi din totalul consilierilor în funcție, iar nu majoritatea calificată, astfel cum în mod eronat a considerat prima instanță.
Hotărârile CGMB care produc efecte prin mărirea sau diminuarea patrimoniului autorității publice se adoptă NU cu majoritate simplă, de 50 plus 1, ci cu majoritate calificată, adică două treimi, se arată în motivarea CAB care spune de ce companiile municipale sunt ilegale. Adoptarea hotărârilor cu două treimi din totalul consilierilor în funcție este necesară pentru a evita abuzul de majoritate, respectiv situația în care formațiunile politice care dețin majoritatea în consilii pot să decidă în mod exclusiv asupra administrării întregului patrimoniu al unității administrativ teritoriale, fără să existe o dezbatere reală pe acest subiect.
Nu se poate face distincție în acest sens între hotărârile care produc efecte cu privire la bunurile imobile, terenuri și clădiri, și cele care privesc bunuri mobile în general sau bunuri incorporale, întrucât ambele categorii de bunuri sunt elemente ale patrimoniului.
Hotărârile atacate de reclamanți vizează constituirea de societăți cu capital parțial al unității administrativ-teritoriale, deci afectează patrimoniul acesteia.
Companiile municipale sunt ilegale. Nu a existat intenție de asociere reală
Curtea de Apel arată că toate cele 22 de firme nou înființate presupuneau asocierea Municipiului București cu o singură entitate, și anume SC Service Ciclop SA, care ar avea o participare de 0.1% din capitalul social al fiecărei societăți, în timp ce Municipiul București deținea restul de 99,9%.
Or, Service Ciclop SA, societate înființată în anul 1998, are drept obiect principal de activitate prestarea de servicii de întreținere și reparații ale autovehiculelor, în timp ce obiectele de activitate ale noilor societăți pe acțiuni sunt extrem de variate: producerea și furnizarea energiei electrice, asigurarea serviciului de iluminat public, administrarea infrastructurii unităților sanitare ale municipalității, protecția civilă, servicii IT, construirea și administrarea bazelor sportive, punerea în valoare și exploatarea obiectivelor turistice din București, administrarea parcurilor, grădinilor sau ștrandurilor publice, administrarea rețelei de agreement, administrarea spațiilor publicitare, asigurarea și protecția obiectivelor de interes public și privat, consolidarea clădirilor cu risc seismic, servicii referitoare la proiectele de infrastructura mare ale Municipiului București, gestionarea unitară a fondului imobiliar, administrarea parcărilor publice, administrarea drumurilor, organizarea activității de transport local de personae, managementul sistemelor integrate de trafic, managementul flotei transportului public. De aceea, companiile municipale sunt ilegale.
CAB arată că Municipiul București asigură oricum controlul exclusiv asupra Service Ciclop SA deorece este asociat unic al acestei societăți, astfel încât și în societățile nou înființate va exercita un control absolut, neexistând așadar o intenție reală de asociere în vederea desfășurării unor activități economice. Din această perspectivă, societățile nou înființate sunt ”leonine”, adică aportul municipiului București este disproporționat de mare față de cel al asociatului minoritar SC Ciclop.
În plus, nu se poate demonstra existența vreunei contribuții concrete a Service Ciclop SA la buna desfășurare a activităților economice descrise de obiectul de activitate al vreuneia dintre societățile pe acțiuni înființate, deoarece acestea nu au nicio legătură cu obiectul de activitate principal al Service Ciclop SA, iar acționarul minoritar nu deține cunoștințe sau experiență în domenii atât de variate.
Curtea de Apel concluzionează în sensul că nu se poate aprecia că Service Ciclop SA ar pune în comun resurse în vederea desfășurării unor activități economice pentru gestionarea unor servicii publice. Și nici expertiză, întrucât angajații SC Ciclop SA, în majoritatea lor tinichigii auto sau mecanici nu pot avea calificări necesare în „punerea în valoare și exploatarea obiectivelor turistice din București” sau în „administrarea infrastructurii unităților sanitare ale municipalității”, pentru a da doar două exemple aleatoriu. De aceea, companiile municipale sunt ilegale.
Cetățeanul TV
